România va semna, la ceremonia care are loc în 10-11 decembrie, la Marrakech, Maroc, Pactul ONU pentru Migrație. Președintele Klaus Iohannis a agreat și aprobat propunerea Guvernului României, Memorandumul de participare a delegației României. Proiectul a fost aprobat de principiu de toate cele 193 de țări membre ONU, cu excepția Statelor Unite, care s-au retras de la negocieri încă de anul trecut. Cehia, Australia, Austria, Bulgaria, Croația, Polonia, Israel, Estonia și Ungaria au anunțat că nu vor participa la semnarea documentului.

Subiectul Pactului pentru Migrație a lipsit total din dezbaterea publică, tema care a adus consens între Președinție și Guvern. Executivul a propus, președintele a semnat fără a fi nici măcar o controversă pe această temă. Partidele se feresc să comenteze acest subiect și îl iau pe „nu știu” în brațe. Mai puțin liberalii, care, prin vocea deputatului Ionuț Stroe, au un punct de vedere despre acest subiect.

 

Migranții ne-au dat peste cap

Politicianul spune că percepția opiniei publice despre acest subiect este eronată, deoarece Pactul nu este decât o platformă de discuții. Întrebat de ce 9 țări din Europa și SUA au anunțat că nu semnează documentul, dacă e vorba doar despre „o platformă de cooperare”, deputatul a spus că „motivele acestora țin de populism”. „Este un document de cooperare extrem de generos și ajută statul să-și coreleze datele cu celelalte țări semnatare. Migranții neau dat peste cap pe toți și noi nu am știut cum să reacționăm. Zic noi, nu România, ci întreaga Uniune. Dar nu putem să-i aruncăm peste granițe sau în închisori, nu putem să-i torturăm. Și cred că vom ajunge să ne dorim să vină migranți, vedeți foarte bine care este situația cu locurile de muncă”, a declarat Ionuț Stroe pentru Evenimentul zilei. Întrebat dacă nu ar fi mai bine să fie preocupați de a asigura condiții pentru ca și românii din străinătate să vină acasă, liberalul a spus că ar fi mai bine, dar că tocmai s-a semnat un acord cu Vietmanul, să aducă muncitori. În concluzie, politicianul a spus că această temă a migrației este serioasă, inofensivă și „nu are sens să o tratăm populist”.

 

Migranții se feresc de România

Social-democrații s-au eschivat în legătură cu acest subiect. Majoritatea au spus că nu cunosc conținutul documentului și ne-au pasat de la unul la altul. Nimeni nu știe dacă Guvernul a făcut un studiu de impact, dacă a făcut ceva din care să realizeze care vor fi consecințele acestui gest. Nici măcar consultări cu guvernele statelor europene care nu semnează Pactul nu au avut. „Ne bazăm pe faptul că migranții nu prea vor să stea în România. Oricum, noi avem o capacitate de 6000 de locuri”, ne-a spus o sursă din PSD.

Singurul care a răspuns și a acceptat să comenteze situația, cu rezerva că nici el nu cunoaște conținutul Pactului, a fost senatorul PSD Titus Corlățean. „Situația este foarte complicată în toată Europa, care este total dezorientată în problema migrației. Fenomenul are două dimensiuni, de care nu putem face abstracție. Este cea umanitară, pentru că există cu adevărat refugiați care au fost nevoiți să își părăsească țara și este vorba și despre cei care se erijează în migranți și ascund altceva. Am fost recent la o conferință în Austria, care deține președinția Consiliului UE și are de gestionat și acest dosar, al migrației. Abordarea Austriei este foarte dură. În ceea ce ne privește, cred că ar fi fost necesară o dezbatere măcar în Parlament. Nu avem expertiză pe acest subiect”, ne-a declarat fostul ministru de Externe.

 

Proteste contra Pactului

La Ministerul de Externe a avut loc un protest față de semnarea acestui document. „Privind la efectele pe care această migrație le-a avut asupra altor state occidentale (Germania, Suedia, Belgia, Olanda, Franța etc) realizăm simplul adevăr: acela că migrația islamică nu are șanse de integrare în nici un popor gazdă”, i-au transmis protestatarii ministrului Teodor Meleșcanu.

 

Decizia finală

Ministerul de Externe ne-a transmis un punct de vedere pe acest subiect. „Compactul Global pentru Migrație (CGM) este doar un document de orientare și nu are efecte juridice sau financiare. România își păstrează capacitatea de decizie in ceea ce privește migrația. Compactul mentine dreptul suveran al statelor de a-și determina propriile politici în domeniu și propriul cadru legislativ pentru implementarea sa. Documentul nu creează o categorie nouă de drepturi (drepturile migranților). Compactul nu încurajează și nici nu facilitează migrația. Compactul conține prevederi care descurajează părăsirea statelor de origine și facilitează returnările și readmisia. La ora actuală, din datele de care dispunem, 180 de state din 193 îl vor andosa. Decizia finală va fi adoptata la Adunarea Generala ONU din acest an, când se va supune votului un proiect de rezolutie pe această temă”.