În România, construcția de autostrăzi rămâne o adevărată provocare. Pentru a recupera din handicapul pe care țara noastră îl are față de statele vecine, liderii politici se întrec în promisiuni care mai de care mai nerealiste. Cel mai bun exemplu în acest sens este Răzvan Cuc.

Etichetat de către fostul premier Mihai Tudose drept „un morman de incompetență”, Cuc a anunțat zilele trecute un nou proiect. Proiectul, însă, potrivit lui Alin Șerbănescu – purtător de cuvânt al CNAIR până miercuri, este doar o balivernă.

Afirmațiile oficialului au inflamat instituția aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, iar Alin Șerbănescu a fost schimbat din funcție. "Evenimentul zilei" i-a solicitat imediat un interviu.

FOTO: Alin Șerbănescu

Alin Șerbănescu a făcut, cu mult curaj, noi dezvăluiri despre amatorismul ministrului Răzvan Cuc, dar și al altor politicieni care s-au aflat la butoane în ultimii ani.

Dan Andronic: Ați stârnit o întreagă furtună atunci când ați anunțat că autostrada Ploiești-Brașov este o balivernă a ministrului transporturilor. Bănuiesc că ați luat deja multe bastoane pe spinare. Eu vă propun să insistăm, așa că vă pun clasica întrebare deja: câți km reali de autostradă vor fi deschiși anul ăsta?

Alin Șerbănescu: În orice caz, nici pe departe 100 de km, așa cum tot repetă dl. Răzvan Cuc, sfidând realitatea evidentă.

În afară de cei 21 de km deschiși pe lotul 4 Lugoj-Deva, mai pot fi recepționați anul acesta cei 5 km ai lotului Biharia-Borș și cei 16 km la profil de autostradă ai Variantei Ocolitoare Bacău.

Dan Andronic: Deci doar 42 de km, cu mult mai puțini decât promite pompos ministrul demis al Transporturilor.

Alin Șerbănescu: În rest, stadiile fizice de pe celelalte loturi aflate în construcție sunt departe de a face posibilă deschiderea lor în anul 2019. Mă refer aici la loturile 1 și 2 Sebeș-Turda și la loturile Iernut-Chețani și Chețani-Câmpia Turzii, de pe autostrada Transilvania. Dar cine știe, poate i-a promis dlui Răzvan Cuc Zâna Măseluță că i le deschide până la sfârșitul anului. Că altfel, nu văd cum se poate întâmpla asta, în condițiile în care, pe 15 noiembrie, se închide sezonul de construcții și se anunță condiții meteo nefavorabile.

FOTO: Șantier Sebeș-Turda

Ce constat, cu un oarecare amuzament, este că Răzvan Cuc și-a îndus în eroare inclusiv propriul șef de partid și premier cu acești kilometri de autostradă, care mai pot fi deschiși doar în imaginația lui până la sfârșitul anului.

Dan Andronic: Dar cei aproape 22 de km de autostradă, tronsonul Lugoj-Deva 3, vor fi deschiși anul ăsta?

Alin Șerbănescu: Nu cred, deși cineva tot promite, periodic, că se deschid. Acolo situația stă așa: săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru realizarea unei expertize care să arate clar ce probleme sunt și dacă se poate deschide circulația. Expertiza trebuie realizată în 40 de zile, deci ar fi gata pe la sfârșitul lunii noiembrie. După aceea, trebuie stabilite soluții tehnice pentru remedierea problemelor, iar dacă sunt probleme structural, trebuie scos la licitație un contract pentru lucrări de remediere. Și nu cred că asta se poate întâmpla până la sfârșitul lunii decembrie.

Bineînțeles că, pentru imagine politică, dl. Răzvan Cuc poate încerca să forțeze deschiderea circulației înainte să fie finalizată expertiza. Dar asta înseamnă că se merge la risc și nu știu cine își asumă așa ceva.

Dan Andronic: Treaba ministrului Transportului este să ne ofere drumuri sigure, nu capcane rutiere!

Alin Șerbănescu: Mai este însă o variantă. Expertiza să arate că lotul respectiv nu are probleme atât de grave și atunci întrebarea care se pune firesc este de ce ministrul Transporturilor a facut presiuni pentru rezilierea contractului.

Oricum, acest lot este învăluit într-un lung șir de declarații contradictorii date de Răzvan Cuc, în ultimele luni. Ne aducem aminte că pe la începutul verii spunea că pe lotul 3 constructorii muncesc foarte bine și că, până pe 15 august, se va deschide circulația. Însă pe data de 14 august, același ministru spunea că autostrada are probleme și nu poate fi deschisă. Pentru asta le cerea constructorilor extinderea garanției de la 4 la 10 ani și îi amenința cu rezilierea dacă nu rezolvă în 10 zile problemele.

Dan Andronic: Parcă am auzit și niște explicații mai blânde, nereguli minore ce urmau să fie remediate.

Alin Șerbănescu: După ce contractul a fost reziliat, la sfârșitul lunii august, Răzvan Cuc venea cu o nouă variantă și anume că, de fapt, sunt niște probleme legate de gardurile de protecție și de colmatarea șanțurilor, pe care CNAIR le poate rezolva în câteva zile. La scurt timp, a nuanțat cele spuse anterior și a dat ca termen de deschidere a circulației sfârșitul lunii septembrie. Am trecut deja de mijlocul lunii octombrie și tot nu se știe exact dacă și când poate fi deschisă circulația.

Ca să nu mai spun că nici nu se semnase contractul pentru expertiză și dl. Răzvan Cuc spunea că expertiza este aproape gata. Iar recent a mai venit cu o balivernă. A spus că e o problema la un podeț, pe care CNAIR o poate rezolva în 2-3 zile și că după aceea se poate deschide circulația. De fapt, este vorba despre un pod care riscă să își piardă stabilitatea în unul din cele 4 puncte de sprijin, deci problema nu poate fi rezolvată în 2-3 zile.

Dan Andronic: Dumneavoastră, în calitate de purtător de cuvânt al CNAIR, confirmați tot ceea ce EvZ a scris în ultimele luni…

Alin Șerbănescu: Am prezentat această situație pentru a înțelege că dl. Răzvan Cuc aruncă tot felul de enormități în spațiul public, prin care creează confuzii. Nu știu dacă o face premeditat, ca să dezinformeze, ori chiar nu are habar ce vorbește. Culmea este că există în CNAIR un raport de aproximativ 500 de pagini despre problemele de pe lotul 3 Lugoj-Deva, pe care mă îndoiesc că dl. Răzvan Cuc nu l-a văzut. Poate nu a avut timp să-l citească pe tot și a ajuns doar la capitolul cu gardurile. Cu toate că, din august și până acum, ar fi trebuit să-l parcurgă, măcar pe sărite. Sau să roage pe cineva să i-l citească și să i-l explice.

Dan Andronic: Vorbind de autostrăzi, îmi aduc aminte că a fost și o poveste cu o vizită secretă la Salonic, în Grecia. În subtext era vorba despre posibile influențe și înțelegeri pe sub masă între Răzvan Cuc și o companie de construcții. Ce știți?

Alin Șerbănescu: Am auzit și eu din presă de vizita asta secretă. Că ar fi plecat cu avionul și s-ar fi întors cu mașina. Nu știu mai multe amanunte pentru că la momentul respectiv dl. Răzvan Cuc a pretins că a fost o vizită privată.

Nu prea înțeleg cum un demnitar al statului român poate face astfel de vizite fără să dea nicio explicație după aceea, dar e probleme altora să deslușească misterul. Ce pot să spun este că am observat după acea vizită că dl. Răzvan Cuc nu a mai fost așa de intransigent față de constructorii greci de pe lotul 2 Sebeș-Turda, pe care anterior îi amenința cu rezilierea. Dar poate e doar o coincidență.

Dan Andronic: Dar vizitele permanente în șantier, au ajutat cu ceva?

Alin Șerbănescu: Să fim serioși. Domeniul construcțiilor este pentru oameni duri, obișnuiți cu condiții grele. Credeți că astfel de oameni se sperie de ifosele unui ministru parfumat și îmbrăcat în hainuțe „fashion”, care se agită prin șantier maxim o oră și care după aia fuge în mașină la aer condiționat? Am fost în câteva vizite și am văzut expresia amuzată de pe fețele oamenilor din șantier care îl vedeau cum se rățoiește pe acolo.

Practic, vizitele astea sunt butaforie și au fost organizate doar pentru imaginea personală a domnului Răzvan Cuc, fără să aibă un rezultat concret. Dacă luăm și comparăm evoluțiile din anii în care miniștrii nu au făcut vizite în șantiere, cu evoluțiile de anul acesta, când dl. Răzvan Cuc a făcut dese excursii pe șantiere, vedem că nu este mare diferență.

Dan Andronic: Deci spuneți că mai mult s-a făcut de râs…

Alin Șerbănescu: Au fost și unele momente penibile. De exemplu, ministrul Răzvan Cuc și-a programat o vizită la VO Bacău chiar pe data de 15 martie, când era anunțat protestul #șieu, pentru construcția de autostrazi în Moldova.

La momentul respectiv dl. Răzvan Cuc anunța cu emfază cum a venit pe șantier ca să deschidă lucrările la primii kilometri reali de autostradă din Moldova. A uitat că se anunțase anterior că lucrările au început, de fapt, în data de 8 martie.

Dan Andronic: Poate stă prost cu memoria!

Alin Șerbănescu: Au fost multe momente penibile în care Răzvan Cuc perora tot felul de năzbâtii în fața constructorilor, care făceau cu greu eforturi să dea senzația că îl iau în serios. Să ne amintim de momentele în care Răzvan Cuc rupea contracte pe șantier, plin de elan și cu o privire care se dorea cruntă. Distractiv este că, de fapt, nu rupea contracte, ci niste fișe elaborate de Departamentul Comunicare al CNAIR, pe care i le scriam cât mai succint, ca să poata reține informațiile.

După unul din aceste momente în care a vrut să arate tuturor cât de bărbat este, a realizat că nu poate rezilia contractul așa cum voia și a trebuit să renunțe. E vorba despre contractul de modernizare a DN 73, unde constructorii au continuat lucrul liniștiți după ce dl. Răzvan Cuc a părăsit, în trombă, șantierul. La momentul respectiv, mulți spuneau în glumă că Răzvan Cuc s-a întors cu contractul lipit după ce au plecat cameramanii.

„Sunt mulți constructori străini cărora li se trec cu vederea întârzieri istorice”

Dan Andronic: Credeți că e vorba despre incompetență sau lăcomie în cazul ministrului?

Alin Șerbănescu: În concluzie, pot spune că dl. Răzvan Cuc a dat de multe ori dovadă de umor involuntar, pornit din neștiință și din incapacitatea de a înțelege lucrurile în profunzime. Este și o vorba de-a inginerilor când au de-a face cu genul ăsta de personaje : „E imposibil să discuți cu unul care confundă tabla zincată cu tabla înmulțirii”.

Dan Andronic: Pentru că tot vorbim de matematică. A apărut o contradicție în spațiul public privind numărul posturilor de director reduse la CNAIR. Răzvan Cuc a zis că a tăiat 35, iar din comunicarea oficială a CNAIR a reieșit că au fost reduse doar 16. Care este de fapt adevărul?

Alin Șerbănescu: Evident că matematica nu este punctul forte al ministrului Răzvan Cuc. Se pare, însă, că și structura Companiilor din subordine îi este oarecum necunoscută.

În CNAIR erau, înainte de reorganizare, 28 de posturi de director, incluzând aici cele 4 posturi de Director General adjunct. Aceste posturi au fost reduse de la 28 la 12, prin decizia Consiliului de Administrație.

Deci au fost reduse doar 16 posturi de director. Dar în CNAIR mai sunt și alte funcții de conducere, ca de exemplu șefi de departamente și șefi de unități de implementare. Iar aceste funcții au fost reduse prin decizia Directorului General. De aici ies cele 35 de funcții de conducere reduse prin noua schemă. Numai că dl. Răzvan Cuc nu a înțeles diferența și i-a băgat pe toți în aceeași oală.

Dacă spunea că au fost reduse 35 de funcții de conducere, nu mai apărea contradicția asta. Dar aici mai este un aspect care trebuie remarcat. Dl. Răzvan Cuc a pretins că a reorganizat el schema, ceea ce nu este adevărat, pentru că deciziile de genul acesta aparțin Consiliului de Administrație și Directorului General. Dar probabil că dl. Răzvan Cuc a vrut să se laude el cu măsura asta.

Dan Andronic: După reorganizare, CNAIR va merge mai bine?

Alin Șerbănescu: Deocamdată nu știu ce să spun, pentru că în momentul ăsta toată Compania este blocată. Nimeni nu mai face nimic. Cei care au fost revocați din funcție nu au primit încă dispozițiile de revocare, iar cei care au fost numiți în funcție nu știu ce au de făcut deocamdată.

În concluzie, este o degringoladă întreagă, iar proiectele încep să se blocheze pe bandă rulantă pentru că nu are cine să ia decizii. Ca să nu mai spun că în multe cazuri, revocările din funcții par mai degrabă o reglare de conturi și nu o decizie managerială lucidă și eficientă. Sunt sceptic și în ceea ce privește mult trâmbițata economie la bugetul Companiei, după aceasta restructurare.

Dan Andronic: Pare un haos organizat. De obicei o asemenea manevră se face în momentul în care vrei să aduci oameni noi în instituție. Oamenii tăi, adică ai lui Răzvan Cuc sau mai știu eu ai cui…

Alin Șerbănescu: Sunt multe voci care spun că, de fapt, prin această reorganizare se face loc unor oameni pe care anumite cercuri de interese vor să îi angajeze pe ultima sută de metri în niște locuri călduțe și bine plătite. Bineînțeles că majoritatea arată cu degetul spre ministrul Răzvan Cuc și spre actualul Director General al CNAIR, Sorin Scarlat. Și mai apare frecvent o întrebare, la care nu s-a dat până acum un răspuns logic: de ce reorganizarea nu s-a facut mai devreme, ci doar acum, în pripă, după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură? Un alt aspect care aruncă o umbră de îndoială asupra moralității acestei reorganizari este acela că în noua schemă actualul Director General a prevăzut o funcție de Director al Direcției Implementare Proiecte, care îi este rezervată prin decizia actualului Consiliu de Administrație.

Practic Directorul General își rezervă un loc de director, pe care vrea să-l ocupe după încetarea mandatului și care până atunci rămâne vacant. Nu știu cât de legal și cât de moral este acest lucru, în condițiile în care pretinzi că vrei să elimini sinecurile și funcțiile date cu dedicație.

Dan Andronic: În această situație care va fi soarta proiectelor de infrastructură?

Alin Șerbănescu: În opinia mea, una destul de incertă. Pentru că dincolo de întârzierile cauzate de dezordinea creată de reorganizare, se menține o anumită ostilitate a actualei conduceri față de unii constructori români. Fie că primesc cu întârziere anumite documente care le-ar permite să înceapă ori să continue lucrările, fie că li se întârzie plățile pe anumite lucrări deja efectuate, fie că ajung chiar penalizați pentru diverse motive. Pe de altă parte, sunt mulți constructori străini cărora li se trec cu vederea întârzieri istorice. N-aș vrea să cred că acest lucru este deliberat.

Dan Andronic: Dar din câte am auzit, actualul Director General al CNAIR este un profesionist. Ar fi trebuit ca lucrurile să meargă mai bine.

Alin Șerbănescu: Teoretic, da. Dar modul în care a gestionat situația în ultimele luni, de când se află în această funcție, ridică semne de întrebare asupra capacității sale manageriale. Mai ales că înainte să fie numit în funcția de Director General, a ocupat postul de Director General Adjunct pentru implementarea proiectelor. Ca atare, blocajele și întârzierile pe mai multe loturi de autostradă i se pot imputa încă dinainte să ocupe funcția de șef al CNAIR. Din perspectiva asta se poate spune că este la fel de vinovat ca și dl. Răzvan Cuc pentru faptul că nu se vor putea deschide anul acesta cei 100 de km de autostradă promiși. Poate chiar mai vinovat, pentru că Sorin Scarlat este profesionist în domeniu, spre deosebire de dl. Răzvan Cuc.