Războiul Rusia-Ucraina, de la intrarea în UE la neutralitate

Războiul Rusia-Ucraina, de la intrarea în UE la neutralitateSursa: Dreamstime.com

„Constructive”- Acesta este cuvântul cheie pronunțat la finalul rundei de negocieri de la Istanbul de către toate părțile implicate, inclusiv de mediatorii turci. O spirală de pace, alcătuită din diferitele puncte de contact și distanțe rămase. Există cu siguranță o bază, considerată de Ucraina suficient de „solidă”, care face posibilă o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, conform publicației italiene Il Fatto Quotidiano.

Delegația rusă gândește altfel, însă acum tête-à-tête-ul dintre cei doi președinți nu mai este un tabu nici măcar pentru Moscova, care, deocamdată, îl amână pentru semnătura finală, precum și pentru momentul discuțiilor privind Donbass și Crimeea.

Cel al teritoriilor ocupate rămâne punctul cel mai controversat, în timp ce discuțiile privind Uniunea Europeană și NATO par să fi avansat semnificativ. Și se vorbește deja și despre procesul necesar pentru a pune în vigoare textul eventualului acord.

O altă dovadă care atestă existenţa unei baze solidă de discuție, dincolo de declaraţii, care sunt cele mai optimiste de la începutul invaziei, o reprezintă şi anunțul relaxării acțiunii militare de către armata rusă. Cu condiția ca apropierea să nu fie doar o păcăleală pentru a reorganiza trupele pe teritoriu și a relansa ofensiva. Pe scurt, o cacealma. Acest lucru ar face ca declarațiile ample și convergente de intenții lansate la sfârșitul rundei de negocieri din Turcia să fie cuvinte lansate în vânt.

Uniunea Europeană

Cel mai avansat punct al discuției se referă la procesul de aderare a Kievului la Uniunea Europeană. Delegația ucraineană a explicat că „nimic” din acordul cu Moscova „nu ar trebui să ne împiedice să ne alăturăm”.

Un „acord” verbal substanțial a venit și din partea negociatorului rus Vladimir Medinski care, după cum relatează Ria Novosti, a explicat că Rusia „nu se opune dorinței Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană”.

NATO şi neutralitatea

„Compensaţia” ar fi ultimul rămas bun al Ucrainei de la NATO. Delegația de la Kiev, relatează cotidianul turc Sabah, a anunţat că este dispusă să renunțe la aderarea la Alianța Atlantică „însă candidatura sa de aderare la UE nu poate fi blocată”. În acest sens, Medinski însuși a explicat că a primit din partea Ucrainei „propuneri scrise” care „îi confirmă dorința de a avea un statut neutru și fără armament nuclear”.

Potrivit negociatorului șef al lui Putin, propunerea include „refuzul de a produce și desfășura orice tip de arme de distrugere în masă”. Potrivit Kievului, punctul de echilibru s-ar găsi cu un „mecanism de garanții de securitate” similar cu „cel prevăzut la articolul 5 al NATO”. Practic, posibilitatea ca forțele străine să intervină în caz de agresiune: Kievul ar avea dreptul de a convoca un summit de urgență al țărilor care garantează securitatea în termen de trei zile.

Dacă summitul nu este concludent, țările garante vor oferi arme și asistență Ucrainei. În aceste condiţii, au explicat delegații lui Zelenski, „nu vor fi trupe străine în țara noastră și nu vom intra în NATO”. De asemenea, Ucraina, a subliniat Medinski, nu va mai desfășura exerciții militare fără acordul țărilor care îi garantează securitatea, inclusiv Rusia.

Crimea şi Donbass

Chestiunea teritoriilor ocupate chiar înainte de invazia începută cu o lună în urmă rămâne problema cea mai spinoasă și cel mai puțin abordată în timpul negocierilor. Propunerea Ucrainei, după cum a explicat Mikhailo Podolyak, este de a activa negocieri separate privind statutul Crimeei și a portului Sevastopol care trebuie încheiate în termen de 15 ani.

În perioada negocierilor, Kievul se va angaja să nu încerce să recucerească teritoriile cu forța. Medinski, citat de TASS, a confirmat conținutul propunerii ucrainene în termenii descriși de Podolyak, subliniind în special că Kievul acceptă faptul că problema Crimeei poate fi rezolvată prin „discuții bilaterale”. Cât despre Donbass, Kievul a cerut ca statutul său să fie discutat într-o întâlnire directă între Putin și Zelenski. Chestiunea rămane așadar complet deschisă. Însuși Medinski a subliniat că „ofertele de garanții de securitate ale Ucrainei nu se aplică teritoriului Crimeei și Donbass”.

Acordul internațional, a subliniat Ucraina, poate fi semnat „doar după un referendum național pe tema” garanțiilor de securitate. În primul rând, „va avea loc un referendum în care toți cetățenii își vor exprima poziția cu privire la tratat și la modul în care ar trebui să funcționeze”.

După care „va urma ratificarea de către parlamentele țărilor garante (de securitate) și Parlamentul Ucrainei”, a spus Podolyak. Printre țările garante ar trebui să se afle cu siguranță țările Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și Turcia. David Arakhamia, membru al delegației de la Kiev, a inclus și Germania, Canada, Italia, Polonia și Israel printre posibilii garanți.

Negociatorul-șef ucrainean a mai adăugat că și parlamentele tuturor țărilor garante vor trebui să aprobe acordul de pace. Întâlnirea Putin-Zelenski rămâne pe plan secund. Pentru Medinski aceasta va fi posibilă „când va fi gata acordul ”. Mai întâi „se pregătește tratatul, după care acesta se aprobă mai întâi de către negociatori și apoi de către miniștrii de externe”. De-abia în acel moment „se discută posibilitatea unei întâlniri a șefilor de stat pentru a-l semna”, informează Rador.

Ne puteți urmări și pe Google News