Cele două festivaluri rock programate în Bucureşti în acelaşi weekend pun din start tinerii în faţa unui regret. E ca şi cum cei mai buni doi prieteni te-ar chema la două petreceri în acelaşi timp şi nu ştii la care să mergi. Când sunetul te înghite cu totul, traversând câmpia ca unda unui cutremur de 9 grade, e posibil să te apuce o angoasă: oare cum o fi dincolo?
B’ESTFEST şi Rock the City, două maratoane muzicale având zeci de trupe invitate, se desfăşoară în aceeaşi perioadă (1-3 iulie) şi în acelaşi oraş, Bucureşti, la o distanţă de câţiva kilometri. Nicăieri în lume nu s-a mai auzit de o asemenea suprapunere.
B’ESTFEST, organizat de E-magic, merge pe reţeta aplicată în circuitul Yourope, care reuneşte câteva dintre cele mai importante festivaluri de muzică din Europa: oferi publicului trupe tinere care sunt pe val în acel an. Nu contează rezonanţa istorică, ci locurile ocupate în topurile la zi din Europa şi Statele Unite. De aceea, E-magic îi aduce pe australienii de la Pendulum, care de un an rup topurile şi au făcut ravagii peste tot pe unde au fost.
Concurenţa de la D&D East Entertainment, care organizează Rock the City la Romexpo, merge pe alt concept: aducerea trupelor mari de heavy-metal, devenite clasice şi pe care publicul de rock, foarte fidel, vine să le vadă de mai multe ori la rând. Oficial, cei doi organizatori spun că se bazează fiecare pe publicul său, dar oameni cu experienţă din domeniu simt din plin tensiunea: „Va fi dureros pentru ambele părţi”, afirmă Dorin Ciubuc, patronul Zone Arena, el însuşi organizator de concerte.
Cine a anunţat primul
Laura Coroianu, managerul E-magic, consideră apariţia Rock the City în aceeaşi perioadă o agresiune, dar preferă să nu comenteze: „Noi ne vedem de drumul nostru. B’ESTFEST va avea public suficient. Garantez că n-am ştiut niciodată că Marcel Avram vrea să facă festivalul său în iulie”.
Celebrul promoter internaţional se află în spatele organizatorului local D&D East. Întoarcerea lui Marcel Avram cu faţa spre piaţa românească seamănă cu trezirea dintr-un somn adânc a unui colos. Sunt doi-trei ani de când acesta a redevenit interesat de România, până acum o piaţă prea mică pentru calibrul său. Atracţia a revenit după ce, în urmă cu câţiva ani, Avram a avut probleme cu fiscul german, declarând un fel de moment zero al afacerilor sale. Şi s-a axat pe ţările din Balcani.
Şefa E-magic, Laura Coroianu, şi-a dat cuvântul că nu ştia de Rock the City pentru că ambele tabere revendică întâietatea anunţării datei. În februarie, Marcel Avram declara că „este cel puţin necolegial” ce a făcut E-magic, pentru că el anunţase cu multă vreme înainte că Whitesnake vin în iulie în România. Coroianu are o singură replică: ghidul anual al concertelor la nivel european, editat în Olanda, a fost publicat în octombrie 2010. Acolo era menţionat B’ESTFEST, 1-3 iulie 2011.
Există un scenariu
Compromiterea reţetei financiare a unui festival poate afecta profund un organizator, lăsându-l fără lichidităţile care să-i permită investiţiile în următoarele evenimente. Iar în acest domeniu ciclul de întoarcere a banilor este de 8-9 luni. Pentru Marcel Avram, obişnuit cu afacerile în stil mare, România poate fi interesantă doar dacă îşi ia partea leului, adică pestem 60% din piaţă. Într-un bilanţ pe ultimii 4-5 ani. E-magic este liderul pieţei ca cifră de afaceri, deci acolo e prada. Avram, ca promoter internaţional, este mult mai pregătit pentru acest război pe termen lung pentru că dispune de resurse incomparabil
mai mari şi depinde mai puţin de sponsori. Comparaţia dintre Marcel Avram şi jucătorii locali este cea dintre un vapor şi o barcă cu motor. „Domnul Avram nu va putea scoate pe nimeni de pe piaţă pentru că şi Emagic lucrează cu Live Nation, cea mai mare firmă de organizat concerte din lume”, este părerea lui Dorin Ciubuc.
CETĂȚEAN UNIVERSAL
Marcel Avram, partenerul starurilor
Născut la Bucureşti dintr-un tată grec şi mamă evreică, Marcel Avram a emigrat cu familia din România în 1950, întâi în Israel şi apoi la Frankfurt, în Germania. Timp de 20 de ani a fost printre cei mai mari promoteri muzicali din lume, prietenia sa cu Michael Jackson, care a durat 37 de ani, fiind de notorietate. A organizat de-a lungul anilor concerte pentru Pink Floyd, U2, Rolling Stones, AC/DC, Madonna, iar peste câteva zile îi aduce în România pe Bon Jovi. AC/DC a acceptat anul trecut să cânte în România, deşi nu li s-a putut pune un stadion la dispoziţie, cedând insistenţelor lui Marcel Avram.
Unul dintre marile sale atuuri faţă de organizatorii români de evenimente este posibilitatea sa de a negocia cu marile staruri internaţionale în pachete de concerte desfăşurate în mai multe ţări. Astfel, el poate compensa preţul mai mic al biletelor din România dacă formaţiile de primrang primesc un preţ mai mare în alte locaţii din cadrul aceluiaşi turneu. Asftel, el poate aduce nume foarte mari pe care alte companii nu şi le pot permite.

ALTERNATIV SAU CLASIC ROCK?
Chinul de a fi pus să alegi între Skunk Anansie şi WhiteSnake
B’ESTFEST se află la a patra ediţie, cu o pauză anul trecut, din cauza crizei. Este prima oară când un festival din România se mută pe câmp, la iarbă verde, după regulile din Vest. În zona Pipera-Tunari va fi amenajat un mic orăşel, cu camping, cinci restaurante, bâlci cu tiribombe, zonă de fitness şi multe alte găselniţe. „La Glastonbury, biletele se cumpără cu un an înainte, când nu se ştie deloc cine cântă. Nu contează lista formaţiilor, ci atmosfera de festival. E o experienţă unică în viaţă”, precizează Laura Coroianu, managerul E-magic.
La B’ESTFEST, headlinerii de anul acesta sunt Skunk Anansie (foto), Pendulum, Mika, Flogging Molly, Asian Dub Foundation, adică pop-rock de ultimă generaţie, trupe aflate în mare vogă. Un abonament pentru toate cele trei zile costă 265 de lei, dar pentru grupurile de minim 10 persoane se dă o reducere de 50%. Copiii sub 12 ani au intrarea gratuită. Biletul pentru o singură zi costă 125 de lei. „Abonamentele se vând bine pentru că am amenajat campingul. Mizăm pe 45.000-50.000 de spectatori în cele trei zile”, afirmă Laura Coroianu.
Rock the City, coincidenţă, aflat tot la a patra ediţie, se ţine anul acesta la Romexpo, adică vechea locaţie pe care o avea B’ESTFEST şi căreia i se mai zice, în limbaj uzual, „la betoane”. 16 trupe de calibru se prezintă în faţa publicului din România, cele mai importante nume fiind Judas Priest, WhiteSnake, The Prodigy, Mike and the Mechanics, Heatbreed, BooN sau Sabaton. Se va cânta heavy şi full metal, D&D East Entertainment mizând pe un public diferit faţă de cel de la B’ESTFEST.
Organizatorii promit efecte pirotehnice, lumini şi cea mai impunătoare scenă din câte au fost amenajate până acum. Va exista şi o zonă food-court. Abonamentele pe trei zile au preţuri între 200 şi 300 de lei, iar un bilet pe o zi va costa între 100 şi 200 de lei. Promoterii mizează pe o reţetă totală de 50.000-60.000 de spectatori, dar nu au dezvăluit ce vâznări au avut până acum. „Se ştie că publicul din România preferă să cumpere bilete în ultima clipă. Suprapunerea celor două evenimente nu va influenţa bunul mers al lucrurilor. Avem targete diferite”, a menţionat directorul de PR de la D&D East Entertainment.
Festivalurile concurente pot risca un fiasco
Acest scandal de catifea are totuşi un precedent, o sămânţă din care putea încolţi o revanşă. În septembrie 2009, Events fixase concertul lui Leonard Cohen, în Piaţa Constituţiei. Exact în aceeaşi zi, Tuborg şi E-magic au programat un festival rock pe cealaltă latură a Pieţei, în Parcul Izvor. E-magic a ieşit cu imaginea şifonată, majoritatea publicului acuzând promoterul că a acţionat în mod cinic.
„Au fost reacţii exagerate. Am făcut măsurători şi nu se auzea nici măcar un sunet dintr-o locaţie în cealaltă”, explică Laura Coroianu, managerul E-magic. În cele din urmă, Sorina Burlacu, şefa de la Events a ales să-l mute pe Leonard Cohen pe Stadionul Tineretului. Un singur amănunt la final: cel care a livrat concertul lui Cohen la Bucureşti a fost organizatorul internaţional Marcel Avram, adică tot cel care acum face Rock the City în acelaşi weekend cu B’ESTFEST.
Suprapunerea celor două evenimente este cu atât mai ciudată cu cât pregătirea unui eveniment de asemenea amploare se pregăteşte cu 12 luni înainte. Circa 50% din veniturile unui festival sunt contribuţia sponsorilor, bani din care sunt plătite, cu multe luni înainte, contractele artiştilor. Cealaltă jumătate provine din vânzarea biletelor. Ambele firme de producţie a anunţat că mizează pe circa 50.000 de spectatori, iar managerul E-magic a recunoscut că la acest număr de bilete vândute ieşi pe zero (breakeven). De la 51.000 de spectatori în sus începe profitul. Miza este să creezi cu migală un festival din ce în ce mai bun, astfel ca, după 5-6 ediţii, numărul de spectatori să crească tot mai mult. Însă anul acesta ar trebui ca ambii organizatori să adune în total 100.000 de oameni. Dacă nu vor reuşi, dacă 40.000-50.000 de oameni se vor împărţi între cele două evenimente, atunci amândouă companiile vor suferi un eșec financiar usturător.