Indiscutabil unul dintre cele mai obscure și neobișnuite "războaie" din istorie, aceasta este povestea uciderii unui porc evadat care aproape a provocat un război între Statele Unite și Marea Britanie.

Povestea începe în 1846, când Tratatul Oregon a fost semnat între SUA și Marea Britanie. Scopul tratatului era de a pune capăt unei dispute îndelungate privind granițele dintre SUA și America de Nord Britanică (devenită ulterior Canada), în special în ceea ce privește teritoriul dintre Munții Stâncoși și coasta Pacificului.

Incidentul a dus la o criză diplomatică, dar în final a fost rezolvată fără vărsare de sânge.

Debutul conflictului dintre cele două națiuni

Tratatul de la Oregon a stabilit că frontiera dintre Statele Unite și America Britanică să fie trasată pe paralela de 49 de grade, o linie de demarcație care rămâne neschimbată până astăzi. Cu toate că această hotărâre pare simplă la prima vedere, complexitatea situației a crescut considerabil când a venit vorba despre un grup de insule situate la sud-vest de Vancouver. În această zonă, tratatul prevedea ca granița să treacă prin "mijlocul canalului care separă continentul de Insula Vancouver". Însă, trasarea unei linii precise prin mijlocul canalului a fost întotdeauna o provocare din cauza poziționării complexe a insulelor.

Una dintre cele mai mari și semnificative insule din această regiune, Insula San Juan, era deosebit de importantă datorită poziției sale strategice la intrarea în canal. Din această cauză, atât Statele Unite, cât și Marea Britanie și-au revendicat suveranitatea asupra insulei, iar cetățeni din ambele țări au început să se stabilească acolo.

Până în anul 1859, britanicii au avut o influență semnificativă pe insulă, în special după ce Compania Hudson ’s Bay a sosit în regiune. Aceasta a înființat o stație de conservare a somonului și o fermă de oi pe insulă. Pe de altă parte, coloniștii americani se stabiliseră și ei recent pe insulă, construindu-și case acolo.

La acea vreme, cele două grupuri păreau că se înțeleg destul de bine. Însă, acest lucru nu avea să dureze pentru mult timp. La data de 15 iunie 1859, un porc care aparținea britanicilor, britanicilor a ajuns din întâmplare pe terenul unui fermier american. Lyman Cutlar, fermierul, a observat porcul din întâmplare. Animalul înfometat a început să mănânce din cartofii lui Cutlar. Cel din urmă s-a înfuriat și l-a împușcat, porcul murind pe loc.

Cum a luat naștere „Războiul porcului”

Animalul în cauză aparținea unui angajat britanic al Companiei Hudson’s Bay, pe numele său Charles Griffin. Acesta avea mai mulți porci pe care îi lăsa să umble liberi pe insulă.

Atunci când Griffin a aflat că unul dintre porcii săi a fost ucis, s-a dus personal să-l înfrunte pe Cutlar. Discuția neclară dintre cei doi ar fi sunat cam așa:

Cutlar: "...dar îmi mânca cartofii!"

Griffin: "Prostii. E treaba ta să îți ții cartofii departe de porcul meu".

Cu toate că fermierul i-ar fi oferit 10 dolari pentru despăgubire, Griffin a refuzat suma. În schimb, el s-a dus la autoritățile britanice și l-a raportat pe Cutlar. Cel din urmă a fost amenințat cu închisoarea, ceea ce a produs indignare în rândul americanilor. Ei au întocmit o petiție militară americană prin care solicitau protecția fermierului.

Petiția a ajuns la generalul William S. Harney, comandantul Departamentului Oregon. Opiniile anti-britanice ale lui Harney erau bine cunoscute la acea vreme. Fără prea multe deliberări, a trimis pe 27 iulie 1859 o companie de 66 de soldați din infanteria a 9-a americană pe insula San Juan.

O dispută minoră a generat un întreg război

Când a auzit aceste vești, James Douglas, guvernatorul britanic, a luat decizia de a trimite trei nave de război britanice în acea zonă. Prin acest lucru, el dorea să-și demonstreze forța. În luna următoare a avut loc o confruntare, ambele tabere fiind tot mai mult implicate în acest conflict.

Această situație a continuat până la venirea amiralului Robert L. Baynes, comandatul șef al marinei britanice în Pacific. Douglas i-a cerut lui Baynes să debarce trupele pe Insula San Juan și să se angajeze în luptă cu infanteria a 9-a americană. Britanicul l-a refuzat, spunându-i că nu va "implica două mari națiuni într-un război din cauza unei dispute legate de un porc".

Vestea acestui scandal ajunsese atât la Washington, cât și la Londra. Oficialii ambelor tabere au fost șocați când au aflat că o dispută legată de un porc a crescut până la o confruntare implicând până la 3 nave de război, 84 de tunuri și peste 2.600 de oameni.

Negocierile au început imediat, pentru a aplana acest scandal. Taberele au convenit să limiteze prezența militară pe insula la 100 de oameni pentru fiecare națiune.

Britanicii și-au stabilit tabăra în nordul insulei, iar americanii în sud. În 1872, o comisie internațională condusă de Kaiser Wilhelm I al Germaniei a decis că insula va rămâne complet sub controlul americanilor, punând astfel capăt disputei, potrivit Historic UK.