Opinii
Razboiul pentru libertatea de exprimare absolută: „Eu sunt dreptatea voastră, eu sunt răzbunarea voastră”
Din cuprinsul articolului
Plângerea publică vizând îngrădirea libertății de exprimare în România este confiscată de forțe populiste care se revendică de la modelul MAGA și adesea se suprapun pe narative rusești.
În această poveste: liderul AUR devine victima prezumtivă a influencerilor (liberali) online care incită și crează premisele pentru un potențial atac împotriva liderului AUR; Diana Șoșoacă denunță încercarea de a fi redusă la tăcere prin ancheta Parchetului General. Discursul despre libertatea de exprimare este folosit ca armă politică: criticile sau anchetele legale sunt transformate în „atac asupra libertății”, creând un climat de victimizare și polarizare în spațiul online. Pe tensiunea acestei lupte, propaganda rusă crește.
Establishmentul liberal – cenzorul libertății de exprimare, suveraniștii – apărătorii libertății absolute
În 2023, poliția britanică a făcut peste 12.000 de arestări pentru mesaje online considerate ofensatoare (spre exemplu, în 2019 au fost 7.734 de arestări). Doar 1.119 persoane au fost condamnate în 2024. Diferența dintre arestări și condamnări se explică prin lipsa de probe sau prin rezolvarea cazurilor în afara instanței. Situația din Marea Britanie arată un conflict tipic în societățile democratice: două valori fundamentale intră în coliziune directă – libertatea de exprimare și protecția demnității și siguranței persoanei.
Suveraniștii români, împreună cu forțele de dreapta radicală din Europa, instrumentalizează libertatea de exprimare ca pe o armă politică. Ei o prezintă ca absolută, dar în același timp practică cenzura proprie, urmărind eliminarea jurnaliștilor critici sau atacurile la adresa presei independente. Paradoxal, cer libertate maximă doar pentru vocile aliniate ideologiei lor.
În contrast, establishmentul “liberal” se apără argumentând că libertatea de exprimare nu este nelimitată și trebuie echilibrată cu alte drepturi – protecția minorităților și prevenirea hate-speech. Argumentul, deși justificat din punct de vedere democratic, riscă să fie perceput ca paternalist, autoritar, întărind narativul populist potrivit căruia „establishmentul cenzurează și reduce la tăcere”.
Propaganda rusă folosește această divizare internă pentru a polariza societatea și a încuraja aderarea la narative populiste
Diviziunile interne din România – între populismul care revendică libertate de exprimare absolută și establishmentul care invocă protecția democrației – creează un teren favorabil pentru manipulare și amplificarea tensiunilor.
Propaganda rusă exploatează conflictul prezentându-l ca pe o luptă între „popor” și „sistem”, în care libertatea absolută de exprimare este portretizată drept un drept „trădat” de establishment. Mediul online este folosit — prin rețele sociale, troli și canale de știri alternative pro-ruse — pentru a distribui constant mesaje emoționale și narative polarizante.
Astfel, narativele populiste par mai atractive, iar argumentele instituțiilor sau măsurile de reglementare sunt percepute ca atacuri împotriva libertății de exprimare. Lipsa unei figuri mobilizatoare în tabăra liberală face ca aceste narative să câștige teren.
Propaganda rusă valorifică tensiunea dintre populism și establishment, preluând mesajele naționaliștilor locali care cer „libertate absolută” și transformă establishmentul într-o figură elitistă și represivă. Astfel, orice măsură pentru protejarea democrației sau combaterea dezinformării poate fi prezentată ca cenzură sau atac la libertatea cetățenilor.
