Război în Ucraina, ziua 267. Noi ipoteze despre racheta prăbușită în Polonia. Pentagonul acuză Rusia de crime de război

Război în Ucraina, ziua 267. Noi ipoteze despre racheta prăbușită în Polonia. Pentagonul acuză Rusia de crime de război Sursa foto:Facebook/Volodimir Zelenski

Războiul din Ucraina a intrat în cea de-a 267 -a zi de la declanșarea invaziei, de către Rusia, pe 24 februarie. Pentagonul a transmis că recentele atacuri cu rachete rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei reprezintă o crimă de război. Pe de altă parte, Spania și Germania se pregătesc să antreneze pe teritoriul lor mai multe trupe ucrainene în cadrul unui program al UE. Apar noi informații legate de racheta care a căzut pe teritoriul Poloniei și a ucis doi oameni. Toate ipotezele indică faptul că ar fi vorba despre un proiectil folosit de apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Oficialii de la Pentagon califică recentele atacuri rusești cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei drept „crime de război”.

Atacarea deliberată a rețelei electrice civile, provocând daune colaterale excesive și suferințe inutile populației civile, este o crimă de război”, a declarat șeful statului major american, generalul Mark Milley, în cadrul unei conferințe de presă alături de secretarul apărării Lloyd Austin.

Marți Rusia a lansat aproximativ 100 de rachete împotriva Ucrainei, după cum a relatat un purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene. Atacurile au vizat instalații civile și infrastructuri energetice din toată țara. Acesta este cel mai masiv atac rusesc asupra Ucrainei de la începutul invaziei, relatează The Guardian.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Au depășit data de 10 octombrie, când au fost lansate 84 de rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, citat de BBC.

La 10 octombrie, Rusia a lansat o campanie de atacuri masive pentru a distruge infrastructura energetică civilă a Ucrainei.

Forțele ruse au bombardat regiunea Dnipropetrovsk. Au folosit lansatoare de rachete Grad și artilerie grea. Video

Sursa: Arhiva EVZ

Noi precizări despre racheta prăbușită în Polonia

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat în Consiliul de Securitate că racheta care a căzut marți și a ucis două persoane a fost „probabil un incident nefericit”. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că o investigația este în curs, dar că nu e nici un semn că a fost vorba despre un act deliberat.

Stoltenberg a subliniat că incidentul este o consecință a războiului de care e responsabil Vladimir Putin. Drept urmare, Polonia nu va invoca articolul 4 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice care acoperă cazul în care un stat membru se simte amenințat. Casa Albă a acreditat prezentat o ipoteză conform căreia racheta căzută în Polonia provine de la apărarea antiaeriană ucraineană. Oficialii americani consideră că Rusia este, în final, responsabilă în această afacere.

Americanii „nu au văzut nimic care să contrazică” acest scenariu, avansat de Varşovia dar respins de Kiev, a estimat miercuri un purtător de cuvânt al Consiliului pentru securitate naţională, Adrienne Watson, potrivit AFP.

„Avem deplină încredere în ancheta derulată de guvernul polonez asupra exploziei produse în apropiere de frontiera cu Ucraina şi salutăm profesionalismul şi rigoarea cu care este efectuată. Acestea fiind zise, indiferent care vor fi concluziile definitive, este clar că Rusia este, în final, responsabilă de acest eveniment tragic”, a precizat Adrienne Watson.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că racheta care a ucis două persoane într-un sat polonez provenea din Rusia, relatează AFP.

„Nu am nicio îndoială că racheta nu ne aparţinea. Cred că era o rachetă a Rusiei, conform raportului militarilor”, a declarat președintele ucrainean, în timp ce responsabili ai NATO au estimat că este vorba probabil despre o rachetă din sistemul ucrainean de apărare aeriană.

Sursa foto: Twitter

Spania și Germania va antrena militari ucraineni

Armata spaniolă va antrena câte 400 de militari ucraineni, în cadrul unui program a Uniunii Europene, la fiecare două luni. De asemenea, Germania a adoptat o măsură similară. Germania și Spania plănuiesc să antreneze câteva mii de soldați ucraineni în cadrul unui program menit să ajute la consolidarea capacității de luptă a Kievului împotriva Rusiei.

Uniunea Europeană a lansat cea mai mare misiune de pregătire militară din istoria sa, care are ca scop pregătirea a aproximativ 15.000 de soldați ucraineni pentru război. Centrul principal al misiunii va fi în Polonia, ţară vecină cu Ucraina, cu un sediu secundar înființat în Germania.

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a asigurat că Spania va antrena 400 de soldați la fiecare două luni, cu o capacitate totală de 2.400 pe an. Potrivit spuselor sale, facilitățile de antrenament au fost deja înființate în orașul central Toledo și sunt pregătite pentru a găzdui trupele.

Marea Britanie, Canada și Statele Unite, membre NATO, au pregătit deja personal militar ucrainean, pe pământ britanic și la o bază americană din Germania.

Misiunea de formare a UE are o durată de doi ani și este de așteptat să coste aproximativ 60 de milioane de euro pe an. Banii provin din Fondul European de Pace al blocului comunitar, un fond care a fost puternic afectat de nevoia de a acoperi costurile livrărilor de arme către Ucraina. Miniștrii Apărării au discutat dacă este cazul să consolideze fondul, deoarece 3,1 miliarde de euro - din bugetul său total de 5,7 miliarde de euro până în 2027 - au fost deja alocate pentru înarmarea Ucrainei.

sursa foto: wikipedia

Rezoluție ONU împotriva ocupării Crimeei

O comisie a Adunării Generale a ONU a adoptat o rezoluţie care denunţă ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea ca fiind ilegală. Documentul condamnă și încălcările drepturilor omului şi abuzurile comise împotriva populaţiei din zonă, după cum informează EFE. Textul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 79 de abţineri.

În rezoluţie, Comisia a treia a Adunării Generale „solicită Federaţiei Ruse să înceteze imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi să îşi retragă necondiţionat toate forţele militare de pe teritoriul Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel international”. De asemenea, face o serie de apeluri către Moscova cu privire la situaţia din Crimeea, pe care a ocupat-o în 2014 şi ulterior a anexat-o.

Comisia ONU solicită măsuri pentru a pune capăt încălcărilor şi abuzurilor privind drepturile omului, denunţând detenţiile arbitrare, dispariţiile forţate şi tortura.

Textul solicită Rusiei să elibereze imediat „cetăţenii ucraineni care au fost reţinuţi ilegal” şi pe cei care au fost transferaţi cu forţa pe teritoriul rus, să respecte libertatea de exprimare, de asociere şi de întrunire paşnică şi să se asigure că populaţia are acces la educaţie în limbile ucraineană şi tătară.

Documente ale serviciului secret rus FSB găsite la Herson

Serviciul de informații ucrainean, SBU, a găsit liste cu agenți recrutați de FSB (serviciul secret rus), care au colaborat cu ocupanții ruși din Herson. Documentele cu caracter secret au fost abandonate de oficialii ruși în retragerea lor haotică din regiune. Printre documentele descoperite de agenții SBU se află angajamente de confidențialitate scrise de mână de cei recrutați privind colaborarea lor cu FSB, dosare ale agenților, note privind misiuni ale rușilor, „protocoale de căutare” în locuințele rezidenților din Herson. Informația a fost prezentată într-un comunicat de presă al SBU.

Oficialii ucraineni au postat pe rețelele sociale și imagini în care se văd cutii și sacoșe din rafie cu dosare, documente scrise de mână sau imprimate cu declarații sau liste de colaboratori, telefoane, agende etc. Documentele au fost descoperite în garajul unei întreprinderi din oraș.

Astfel, colaboratorii recrutați de Rusia le dădeau acestora „ponturi” despre locurile unde se află membri ai mișcării de rezistență ucrainene. Pe de altă parte, rușii fabricau dosare penale rezidenților din Herson, persecutându-i. În plus au mai fost descopereite acte de răpire și tortură, precum și jafuri sub pretextul perchezițiilor la domiciliile localncilor. SBU a obținut informații despre recrutarea colaboratorilor de către ofițeri FSB care făceau parte din „grupul operațional temporar VOG-8”.