Dispariția lui Mihail Gorbaciov la 91 de ani a adus în atenția publicului realizările și eșecurile sale. Conducător al URSS până la dispariția sa, Mihail Gorbaciov a fost văzut mult mai favorabil în Occident decât acasă. Cum a încercat Vladimir Putin să întoarcă evenimentele istorice de acum 31 de ani, explică un editorial din New York Times.

În ziua în care Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie, amintirea moștenirii lăsată de Mihail S. Gorbaciov a planat asupra discursului președintelui Vladimir V. Putin, ținut înainte de răsărit. "Paralizia puterii și a voinței este primul pas spre degradarea completă și uitare", a clamat Vladimir Putin, referindu-se la prăbușirea Uniunii Sovietice. "Ne-am pierdut încrederea doar pentru un singur moment, dar a fost suficient pentru a perturba echilibrul de forțe în lume".

Pentru Vladimir Putin, sfârșitul Uniunii Sovietice a fost "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului", o "tragedie autentică" pentru milioane de ruși, deoarece i-a lăsat împrăștiați în granițele naționale nou formate. Dezastrul a fost cauzat, în opinia lui Putin, de nervii slabi ai unui lider prea dispus să se plieze pe cererile unui Occident perfid și duplicitar - o greșeală, pe care propaganda televizată a Kremlinului o reamintește acum adesea telespectatorilor. O greșeală pe care Vladimir Putin este hotărât să nu o repete.

În Ucraina, Putin luptă în umbra imperiului al cărui sfârșit l-a prezidat Mihail Gorbaciov, după ce a pornit un război care a ucis mii de oameni în numele restabilirii dominației Moscovei asupra a ceea ce Kremlinul pretinde a fi pământuri rusești. Dar lupta lui Putin pentru a inversa moștenirea lăsată de Gorbaciov se extinde dincolo de controlul teritorial, mergând până la libertățile personale și politice pe care ultimul președinte sovietic le-a promovat - și pe care Kremlinul le anulează acum cu repeziciune.

Reformele lui Gorbaciov s-au transformat în fum

"Toate reformele lui Gorbaciov sunt acum zero, s-au făcut cenușă și fum", a declarat un prieten de-al său, jurnalistul de radio Aleksei A. Venediktov, într-un interviu din iulie. "Aceasta a fost opera vieții sale".

Mihail Gorbaciov era încă la putere când postul de radio liberal al lui Venediktov, Echo of Moscow, a intrat pentru prima dată în emisie în 1990 și a ajuns să simbolizeze noile libertăți descoperite ale Rusiei. După ce Putin a ordonat intrarea trupelor în Ucraina în februarie, Kremlinul a forțat postul de radio să se închidă.

Iar Novaya Gazeta - ziarul independent la care Gorbaciov a contribuit, la fondarea căruia a folosit banii de la Premiul Nobel pentru Pace la începutul anilor 1990 - a fost forțat să își suspende apariția în martie, amenințat de o nouă lege a cenzurii pe timp de război.

Nu a condamnat invazia din Ucraina

Mihail Gorbaciov, cu o sănătate precară, nu a spus nimic în mod public în acest an despre războiul din Ucraina. Fundația sa, Fundația Gorbaciov, un institut de cercetare care "caută să promoveze valorile democratice", a emis o declarație la două zile după începerea invaziei, în care cerea "încetarea rapidă a ostilităților" și "începerea imediată a negocierilor de pace".

Dar Mihail Gorbaciov, fiul unei mame ucrainene și al unui tată rus, a susținut opinia lui Vladimir Putin despre Ucraina ca fiind o "națiune frățească" care ar trebui pe bună dreptate să se afle pe orbita Rusiei. El a susținut anexarea peninsulei Crimeea de către Putin în 2014, descriind mișcarea ca reprezentând voința populației din regiune. Și a criticat Occidentul pentru că "încearcă să atragă Ucraina în NATO", avertizând că astfel de încercări "nu vor aduce nimic altceva decât discordie între Ucraina și Rusia".

Dar el a părut încrezător că ce este mai rău poate fi evitat. Întrebat despre tensiunile dintre Ucraina și Rusia în 2014, el a declarat pentru un post de știri siberian: "Un război între Rusia și Ucraina - este absurd".