Şi Iranul a fost atras în această luptă, susţinând regimul Assad cu informaţii şi antrenamente militare. Prezenţa Iranului în Siria şi susţinerea de acolo pentru militanţii Hezbollah au alarmat SUA şi cel mai important aliat regional al său, Israelul.
"Hezbollahul are o miliţie bine antrenată şi întărită în bătălii, precum şi rezerve mari de rachete pe care Israelul le vede ca pe o ameninţare directă", a spus Khalil.
La sfârşitul săptămânii trecute, cerul din Idlib a fost complet liber de avioane de luptă ruseşti şi ale guvernului sirian, pentru prima dată după multe săptămâni, pe fondul unei acalmii tensionate prilejuite de armistiţiul mediat de Turcia şi Rusia pentru provincia din nord-vestul Siriei.
Dar apar şi alte complicaţii la orizont.
Ne puteți urmări și pe Google News
La începutul lunii acesteia, Turcia şi-a deschis frontierele cu Grecia şi Bulgaria pentru a le permite refugiaţilor sirieni şi altor migranţi să pătrundă în UE - demers menit a exercita presiuni asupra liderilor UE pentru a interveni în Siria în contextul crizei refugiaţilor. Acţiunea Turciei a reamintit de anul 2015, când peste un milion de azilanţi au fugit din Siria, Irak, Afganistan şi alte zone de conflict, spre Europa. A fost un convoi umanitar de oameni, cum nu mai văzuse continentul de la ravagiile făcute de Holocaust.
Între timp, politica SUA faţă de Assad s-a schimbat radical, de la intervenţie şi lovituri aeriene la resemnare, indiferenţă până la o adevărată confuzie. Fostul preşedinte Barack Obama nu a reuşit să-şi impună propria "linie roşie", în momentul în care s-a spus că Assad ar fi folosit arme chimice în 2013, ucigând nu mai puţin de 1.400 de sirieni între care şi 400 de copii.
Anterior preluării mandatului, preşedintele Donald Trump a spus că SUA ar trebui "să se ţină naibii departe de Siria" şi a avertizat - fără dovezi - că Hillary Clinton, candidatul democrat la prezidenţialele din 2016, voia "să inunde ţara noastră cu imigranţi".
Totuşi, după preluarea funcţiei de către Trump, el s-a pomenit curând că ordonă lansarea unor lovituri aeriene americane împotriva unor ţinte siriene, după un nou presupus atac cu arme chimice al lui Assad, din aprilie 2017. (Liderul sirian a negat că ar fi folosit astfel de arme.) Între timp, Trump l-a etichetat pe Assad ca fiind un "animal" şi l-a învinuit pe Obama că nu a acţionat mai agresiv.
Apoi, anul trecut, Trump a declarat victoria împotriva grupării Stat Islamic din Siria şi a trecut la retragerea trupelor americane din ţara sfâşiată de război, iniţiativă pe care parţial a reconsiderat-o.
Vrea Trump să se retragă din Siria? Aparent, nu prea tare
"Deci, ideea că America trebuie să facă ceva, o găsesc a fi - nici măcar nu consider că asta ar fi un argument real", a spus consilierul lui Trump pentru securitate naţională, Robert O'Brien, în cadrul unui eveniment din Washington D.C., la mijlocul lunii februarie, rezumând o versiune a poziţiei SUA în Siria.
Recomandările noastre
