De la începutul atacului Hamas asupra Israelului, diplomația rusă nu a luat o poziție clară pentru niciunul dintre beligeranți, chiar dacă mai multe semnale pozitive au fost trimise către tabăra palestiniană. Pentru că Moscova caută înainte de toate să profite de această explozie de violență, într-un joc de echilibristică ce se poate dovedi periculos.

Update 1: Armata israeliană l-a lichidat pe comandantul Hamas responsabil pentru forțele navale. Este vorba despre Muhammad Abu Shamala. Forțele armate ale Israelului, IDF, au lovit, de asemenea, centrele de comandă ale unităților care au invadat statul evreu pe 7 octombrie.

„Joi seară, Forțele de Apărare Israelului au lovit unitatea de elită Nukhba, parte a organizației teroriste Hamas, și centrele de comandă unde era planificat atacul asupra teritoriului israelian de lângă granița cu Fâșia Gaza sâmbătă trecută”, se arată într-un comunicat oficial al armatei.

Avioanele forțelor aeriene l-au lovit pe Muhammad Abu Shamal, responsabil de forțele navale ale teroriștilor Hamas.

במהלך הלילה צה״ל יצא לגל תקיפות עצים במטרה להמשיך ולפגוע בכוח הקומנדו של ארגון הטרור חמאס המכונה ״נח׳בה״, על ידי תקיפת מפקדות מבצעיות אשר שימשו פעילים שחדרו לישובי העוטף בשבת האחרונה>> pic.twitter.com/12CXXYIAWm

— צבא ההגנה לישראל (@idfonline) October 12, 2023

Atacul Hamas lansat de ziua lui Putin

Tocmai a împlinit 71 de ani. Atacul mortal al Hamas asupra pământului israelian a început de ziua lui Vladimir Putin, sâmbătă, 7 octombrie. Pentru unii experți, această izbucnire bruscă a conflictului israelo-palestinian vine ca un dar din cer pentru președintele rus, care trebuie să privească favorabil atenția internațională îndepărtându-se de războiul din Ucraina.

Pentru alții, violența dintre Hamas și Israel pune diplomația rusă într-o situație foarte delicată într-un moment în care țara este mai izolată ca oricând pe scena internațională, scrie france24.com.

Un echilibru delicat

Primele reacții oficiale de la Moscova reflectă aşa cum a scris "Le Monde" "jocul de echilibristică" al Rusiei. "Suntem foarte îngrijorați", a declarat sâmbătă Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în timp ce Mihail Bogdanov, trimisul special al Kremlinului pentru Orientul Mijlociu, îndemna "părțile în conflict la o încetare a focului".

"Era absolut previzibil. Moscova a optat inițial pentru strategia sa obișnuită în caz de conflict internațional, care este să adopte o poziție de mijloc pentru a cruța pe toată lumea", explică Ivan Kłyszcz, specialist în politica externă a Rusiei și în special cu țările africane, la International Centre for Defence and Security din Estonia.

Balanţa diplomatică rusă a înclinat apoi rapid mai mult "în favoarea intereselor palestiniene, dar fără a lua o poziție oficială francă", asigură Danilo delle Fave, specialist în Rusia la International Team for the Study of Security (ITSS) Verona, care s-a ocupat de relațiile Moscovei cu Israelul și Autoritatea Palestiniană.

A fost mai întâi poziția liderulului cecen Ramzan Kadîrov în "sprijinul" Palestinei". Fiind la conducerea unei regiuni predominant musulmane, el este adesea folosit intenționat de Moscova pentru a trimite mesaje lumii arabe, asigură "Le Monde".

Apoi, la Consiliul de Securitate al ONU, "Rusia este suspectată că împiedicat o rezoluție de condamnare a agresiunii Hamas împotriva Israelului cu ocazia unei reuniuni extraordinare cu ușile închise", adaugă Ivan Klyszcz.

În sfârşit, Ahmed Aboul Gheit, ministrul egiptean de externe și actual secretar general al Ligii Arabe, a mers luni la Moscova, în timp ce agenția oficială de presă rusă TASS anunța că Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, se pregătește să facă același lucru.

Contacte din ce în ce mai frecvente cu Hamas

Pe de altă parte, nu există niciun indiciu că ar fi existat vreo comunicare între Moscova și Tel Aviv de la începutul atacului Hamas. Mai mult, Rusia s-a remarcat prin absență în marele concert al națiunilor care doreau să-și arate solidaritatea cu victimele civile israeliene. Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut pur și simplu crearea "unui stat palestinian" marți, 10 octombrie.

"Cel mai interesant este că întâlnirea dintre ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și Ahmed Aboul Gheit a fost organizată la solicitarea Ligii Arabe, ceea ce înseamnă că pentru țările arabe din regiune Rusia este țara din Consiliul de Securitate al ONU cu care au cele mai mari șanse să găsească un compromis pentru o poziție comună faţă de situația din Israel și Gaza", analizează Ivan Klyszcz.

Un mod de a sugera că o parte a lumii arabe vede în Moscova un aliat în ceea ce privește conflictul israelo-palestinian. Nu a fost întotdeauna aşa. "Inițial, URSS sprijinea Israelul, când tânăra națiune era încă înconjurată doar de monarhii pro-occidentale", notează Danilo delle Fave. După anii 1970, Moscova s-a arătat mai favorabilă cauzei palestiniene "pentru că Rusia considera că este o modalitate de a câștiga influență în cadrul unei lumi arabe care atunci se arăta mai puțin pro-Washington", adaugă acest expert.

Rusia are, de fapt, un "recul istoric împotriva islamului politic

Totuşi, relațiile cu Hamas nu au fost întotdeauna foarte simple. Rusia are, de fapt, un "recul istoric împotriva islamului politic, care apărea amenințător, ca la momentul primului război din Cecenia", își amintește Danilo delle Fave. De asemenea, Moscova nu a putut niciodată să ia partea mișcării palestiniene radicale prea deschis, deoarece "există o diasporă rusă foarte puternică în Israel, ceea ce determină Kremlinul să menajeze Tel Avivul", amintește Ivan Klyszcz.

Dar începând din anii 2000 și victoria electorală a Hamas în alegerile din Gaza din 2006, relațiile s-au încălzit în ciuda tuturor lucrurilor. Rusia vede o oportunitate de a ocupa terenul diplomatic, în vreme ce Occidentul nu vrea să audă despre o organizație pe care o califică drept teroristă. Este o modalitate "de a câștiga puncte în Orientul Mijlociu în detrimentul Washingtonului", explică expertul ITSS.

Iar contactele au devenit din ce în ce mai dese. "Din 2020, Serghei Lavrov a primit oficiali ai Hamas la Moscova de cel puțin cinci ori, ultima dintre acestea datând din martie [2023]", detaliază "Washington Post".

Suficient pentru a alimenta suspiciunile din ultimele zile cu privire la rolul Moscovei în atacul Hamas împotriva Israelului, subliniază site-ul Politico. "Este eterna teorie conform căreia Rusia este marele sponsor al terorismului internațional împotriva intereselor americane. Cu excepția faptului că, în acest caz, nu există nicio dovadă a vreunei înţelegeri secrete", asigură Danilo delle Fave.

Războiul din Israel. A divide pentru a câștiga mai mult în Ucraina

Dacă această teză a ajutorului rus către Hamas să-și ducă războiul împotriva Israelului a fost atractivă, este pentru că Rusia pare să aibă totul de câștigat. "Este cel mai bun cadou care i se putea face lui Vladimir Putin de ziua lui", a regretat un diplomat european, sub acoperirea anonimatului, pentru Politico.

"Moscova poate spera că Statele Unite își vor reduce sprijinul pentru Ucraina pentru a fi sigure că poate oferi tot ajutorul necesar aliatului lor israelian", explică Danilo delle Fave. "Obiectiv, Washingtonul poate ajuta pe ambele fronturi, dar atacul asupra Israelului poate fi picătura care face să se reverse paharul într-o situație politică deja haotică în Statele Unite, cu Partidul Republican din ce în ce mai divizat în privința chestiunii ajutorului pentru Ucraina", explică. Ivan Kłyszcz.

"Troli" pro-ruși

Tragicele evoluții din Orientul Mijlociu oferă, de asemenea, o oportunitate de aur mașinăriei ruse de dezinformare. S-a pus rapid în mișcare "pentru a semăna discordie în opinia internațională în legătură cu sprijinul pentru Ucraina", a menționat Ivan Kłyszcz.

"Troli" pro-ruși au început să difuzeze informații false pe rețelele de socializare, susținând că armele americane livrate Ucrainei au ajuns în mâinile Hamas, a constatat site-ul de știri ucrainean Kyiv Independent.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că această izbucnire de violență a fost o dovadă în plus a eșecului diplomației americane, care, prea ocupată să ajute Ucraina, și-ar fi dovedit incapacitatea de a-și îndeplini rolul de garant al stabilității în Orientul Mijlociu.

Rusia are, de asemenea, interes să pună gaz pe focul conflictului israelo-palestinian. "Dacă violența persistă, prețurile petrolului vor crește vertiginos, ceea ce îi va face rău occidentalilor", rezumă Danilo delle Fave.

Nu are niciun interes într-un conflict regional

Dar atenție, o conflagrație în regiune ar putea la fel de bine să dăuneze Moscovei. "Rusia, de exemplu, nu are niciun interes ca Iranul – principalul susținător al Hamas – sau Siria să fie atrase în conflict", asigură Danilo delle Fave. Teheranul riscă poate să-și reducă sprijinul pentru efortul de război al Rusiei (în special prin livrarea de drone), dacă trebuie să participe în același timp la un conflict cu Israelul.

Și cum rămâne cu bazele rusești foarte strategice din Siria, dacă regimul Bashar al-Assad se trezeşte atras într-un conflict regional? În realitate, Rusia are "tot interesul să mențină conflictul israelo-palestinian la o intensitate scăzută pentru a ocupa Washingtonul fără a amenința interesele ruseşti", rezumă Hanna Notte, expert în relațiile Rusiei cu Orientul Mijlociu, într-un interviu acordat site-ului Radio Free Europe.

De aceea Ivan Kłyszcz nu ar fi surprins să vadă Moscova adoptând o poziție mai compatibilă cu Israelul, dacă violența va mai crește în intensitate. Scopul ar fi atunci să arate Hamasului că există o limită ce trebuie respectată. O răsturnare care nu ar fi surprinzătoare pentru că "până la urmă, Moscova nu are aliați în regiune, doar interese de apărat", conchide Ivan Kłyszcz. (Traducerea-Rador)