Potrivit La Stampa, mass-media precum Bloomberg, Wall Street Journal, New York Times, au început un bombardament mediatic împotriva AstraZeneca, atac suportat şi de oamenii de ştiinţă americani, care au îmbrăţişat cauza firmelor de casă.
O greșeală în dozare ar fi făcut posibilă obținerea unei eficacități de 90%. Oamenii de știință încă nu explică de ce.
AstraZeneca şi Universitatea Oxford, recent, au admis că erori de producţie ar fi putut să vicieze rezutatele preliminare ale experimentării vaccinului Covid-19. Dar că această eroare ar fi favorizat descoperirea unei metode de administrare mai eficientă.
AstraZeneca va face un nou test după îndoieli cu privire la datele privind vaccinul
După cum relatează Sole 24 Ore, în timpul testelor s-ar fi întâmplat o „eroare de dozaj care ar fi permis vaccinului” să obţină o acoperire eficientă de 90% şi că s-ar fi verificat de la aplicarea mai amplă la cea mai puţin amplă.
„Regimul cu două doze complete a demonstrat o eficacitaate de 62% pe un lot de 8.900 de persoane. Dar asupra participanţilor la trialul restrâns cărora li s-a administrat din greşeală la început o jumătate de doză şi apoi una întreagă ca a doua administrare, aceasta ar fi atins o eficacitate de 90%”. Eroarea ar fi putut mobiliza, deci, o interesantă descoperire: o primă doză a activat răspunsul sistemului imunitar la Sars-Cov-2, antrenând organismul la primirea unei doze complete într-un fel mai eficace.
Vorbim despre progrese care sunt normale în procesul de experimenare al medicamentelor şi vaccinurilor şi pe care pandemia le-a accelerat la maxim. AstraZeneca şi Universitatea Oxford au demonstrat o mare transparenţă pe care alte grupuri ca Pfizer n-a avut-o, preferând să se limiteze să declare eficacitatea fără dubii a vaccinurilor lor.
Universitatea Oxford, printre altele, a declarat că rezultatele fazei a treia vor fi publicate în revista Lancet în săptămânile următoare şi ar putea să suscite americanilor întrebări în ceea ce priveşte dubiile asupra „greşelilor ” de practică.
În Statele Unite nici măcar pentru vaccinurile Covid n-a fost vreo derogare de la regulile care impun posibilitatea pentru medicamente de a intra în legalitate abia după ce au trecut de o fază clinică pe teritoriul naţional.
După cum aminteşte şi La Stampa, mass-media precum Bloomberg, Wall Street Journal, New York Times, au început un bombardament mediatic împotriva AstraZeneca, atac suportat şi de oamenii de ştiinţă americani, care au îmbrăţişat cauza firmelor de casă.
Chiar şi la vârfurile operaţiunii americane Warp Speed, au lăsat să se înţeleagă că vaccinul AstraZeneca necesită noi experimentări.
Aceasta ar putea încetini intrarea în vigoare la scară globală a unui vaccin care, din diferite puncte de vedere, sperie producătorii de concurenţii lor occidentali. Costând ceva mai puţin de 3 euro, doza de vaccin AstraZeneca e de la 3 la 5 ori mai economic ca acelea ale Pfizer şi Moderna dar şi păstrarea la o temperatură mai mică decât costisitoarele probleme frigorifice al vaccinurilor americane.
Suplimentarea cercetărilor datorate unor erori la primul test anunţat de AstraZeneca şi de Pascal Soriot (directorul executiv al AstraZeneca), nu va înceta, ba chiar s-ar putea accelera pentru obţinerea aprobării Autorităţii Medicale Europene (EMA), dar riscă să devină scuza cu care Washingtonul ar putea că în viitor să favorizeze producătorii naţionali în detrimentul concurentului european.
Asistăm, deci, la o luptă politică în care statele vor avea în viitor intenţia de a-şi promova proprii coloşi farmaceutici naţionali
AstraZeneca, cu circa 25 de miliarde de dolari venituri, e un autentic colos, dar la acest punct de cotitură sperie Big Pharma american. Mesajul însă pe care autorităţile politice ar trebui să-l lanseze e de natură defensivă: nicio societate, dacă va fi coerentă cu procesul ştiinţific de aprobare, nu va suporta o gaură în buget în cursa pentru vaccin în această cursă care va continua apoi cu distribuirea.
Va fi necesară o maximă cooperare între guverne, autorităţi, societăţi producătoare şi case farmaceutice dezvoltatoare de vaccinuri. A alimenta un război economic subteran, riscă să încetinească cursa spre un bine fundamental comun, scrie Insideover.