Războiul din Ucraina a intrat în ziua cu numărul 470. Zeci de mii de oameni sunt afectați de inundațiile provocate de ruperea barajului Kahovka. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a acuzat Crucea Roșie și ONU că nu au intervenit rapid în Ucraina în ajutorul sinistraților. Franța a anunțat că va trimite un ajutor de urgență a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei, generate de distrugerea barajului hidroelectric. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține că Alianța trevuie să se asigure că Rusia nu-şi va reloca forţele pentru un alt atac

Ucraina a declanșat contraofensiva împotriva Rusiei, conform unui anunță făcut, astăzi, de washingtonpost. Se încearcă eliberarea teritoriilor ocupate și copleșirea trupelor invadatoare.

Trupele ucrainene și-au intensificat atacurile pe linia frontului din sud-estul țării, potrivit unor surse din cadrul forțelor armate ale țării, care și-au păstrat anonimatul.

Trupele ucrainene includ unități de atac specializate, dotate cu arme occidentale, sub instruirea NATO. Atacurile din sud-estul țării marchează o înaintare semnificativă pe teritoriul ocupat de ruși, conform washingtonpost.com.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunţat că Franța va trimite un ajutor de urgență ca să răspundă nevoilor imediate ale Ucrainei după distrugerea barajului hidroelectric Kahovka, în sudul ţării, transmite AFP.

„Franţa condamnă acest act odios care pune în pericol oameni. Am putut să-i transmit preşedintelui Zelenski solidaritatea mea cu poporul său după atacul asupra barajului Kahovka”, a transmis Macron, pe Twitter, după o conversație cu telefonică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit președinție franceze, Centrul de criză al ministerului Afacerilor Externe de la Paris va trimite un prim convoi de aproximativ zece tone de produse de sănătate, igienă şi purificare a apei solicitate de ucraineni, inclusiv o cisternă mobilă.

Tot pe Twitter, președintele Zelenski a subliniat „nevoile urgente ale Ucrainei pentru a face faţă catastrofei” din regiunea Herson.

Preşedintele ucrainean i-a mulţumit omologului său francez pentru „sprijinul” acordat în Consiliul de Securitate al ONU şi a discutat despre „formatele de garantare a securităţii pentru Ucraina” înaintea summitului NATO de la Vilnius din iulie.

Moscova şi Kievul se acuză reciproc pentru distrugerea barajului situat pe Nipru, amplasat la limita dintre poziţiile celor două părţi. Oraşele şi satele de pe ambele maluri, atât cel controlat de Ucraina, cât şi cel ocupat de Rusia, au fost inundate.

J'ai pu dire au Président Zelensky ma solidarité envers son peuple après l'attaque du barrage de Kakhovka. La France condamne cet acte odieux qui met en danger les populations. Nous enverrons dans les toutes prochaines heures une aide pour répondre aux besoins immédiats.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 7, 2023

Zelenski acuză trupele ruse ca trag în salvatorii ucraineni

În acest context, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat armata rusă că trage asupra salvatorilor ucraineni care intervin pentru a-i salva pe sinistrații afectați de inundații, informează dpa.

„Oameni, animale au murit. De pe acoperişurile caselor inundate, oamenii văd cum trec înecaţi”, a spus Zelenski într-un interviu acordat Welt TV, Bild şi Politico.

El a acuzat că trupele ruse trag de pe malul sudic al Niprului asupra celor care intervin să salveze sinistrații din ape. De asemenea, preşedintele Zelenski s-a declarat dezamăgit de faptul că ONU şi Crucea Roşie nu au reuşit până acum să dea o mână de ajutor. Ar trebui „să fie acolo primii pentru a salva vieţi”.

Preşedintele ucrainean a solicitat o anchetă internaţională şi a spus că va invita toţi experţii internaţionali să investigheze incidentul, după ce Ucraina va recuceri zona.

Rusia este responsabilă pentru dezastru, dar Kremlinul a subestimat puterea exploziei care a provocat-o, a declarat Zelenski. Moscova a urmărit ca astfel eliberarea zonelor să fie mai dificilă, în aşteptarea contraofensivei ucrainene, a adăugat el.

„Nu s-au gândit că îşi vor inunda şi teritoriile ocupate”, a adăugat el.

Rusia își pune speranța în Africa

Moscova își pune speranța în statele africane că vor reuși să negocieze o pace cu Ucraina, în război. Rusia va primi o delegație formată din reprezentanți ai mai multor state africane care participă la aşa-numita Iniţiativă de Pace Africană pentru războiul din Ucraina. Vladimir Putin a avut o discuție în acest sens cu președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, transmite EFE.

„Au convenit că Vladimir Putin va primi în curând o delegaţie din mai multe ţări africane”, a informat Kremlinul.

Oficialii de la Moscova au precizat că cei doi au discutat „chestiuni legate de iniţiativa africană de a căuta modalităţi de soluţionare a conflictului ucrainean”. Potrivit preşedinţiei ruse, Putin şi Ramaphosa au abordat „dezvoltarea viitoare a parteneriatului strategic bilateral”.

Ei au mai vorbit despre cel de-al doilea summit Rusia-Africa, reuniune care va avea loc la Sankt Petersburg la sfârşitul lunii iulie, dar și despre apropiatul summit al ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), de la Johannesburg, din august.

Marţi, preşedintele sud-african i-a primit pe omologii săi care vor participa la această iniţiativă pentru a discuta despre „impactul devastator pe care războiul l-a avut asupra popoarelor din Ucraina şi Rusia, precum şi despre ameninţările pe care acest război le reprezintă pentru Europa şi chiar pentru restul lumii dacă va continua”. Printre cei care au luat parte la discuții au fost preşedintele Comorelor şi actualul preşedinte în exerciţiu al Uniunii Africane (UA), Azali Assoumani, precum şi şefii de stat ai Egiptului, Senegalului, Ugandei şi Zambiei. E au convenit să discute atât cu Putin, dar și cu Volodimir Zelenski despre „elementele pentru o încetare a focului şi o pace durabilă în regiune”.

Pe 16 mai, Ramaphosa a anunţat această iniţiativă şi a indicat că Zelenski şi Putin „au fost de acord să primească” misiunea la Kiev şi Moscova.

Lukaşenko a grațiat-o pe prietena jurnalistului de opoziție Roman Protasevici

Rusoaica Sofia Sapega, prietena jurnalistului belarus de opoziţie Roman Protasevici, a fost graţiată de Aleksandr Lukaşenko şi predată Rusiei, la o lună după ce a fost condamnată la şase ani de închisoare, transmite agenţia EFE. Sapega a fost arestată împreună cu Protasevici în 2021, după ce Lukaşenko a deturnat un zbor Ryanair de la Atena la Vilnius pe aeroportul din Minsk.

„Aleksandr Grigorievici (Lukaşenko) a semnat ieri decretul de graţiere la cererea noastră”, a declarat Oleg Kozhemiako, guvernatorul regiunii ruse Primorie, care a condus delegaţia care a preluat-o pe Sofia Sapega.

Tânăra rusoaică a fost condamnată în Belarus pentru incitare la ură socială, acţiuni ilegale legate de prelucrarea informaţiilor personale. Autorităţile au învinuit-o că a gestionat un canal Telegram pe care au fost publicate informaţii despre ofiţerii de poliţie care au luat parte la represiunile antiguvernamentale din 2020.

Roman Protasevici, ex-redactor-şef al NEXTA, a fost condamnat la opt ani de închisoare şi graţiat în luna mai. NEXTA a fost principala sursă de informaţii în timpul protestelor masive ale opoziţiei împotriva fraudei electorale de la alegerile prezidenţiale din august 2020. El a acceptat să coopereze cu autorităţile şi a susţinut că a fost folosit de duşmanii regimului belarus, fapt ce i-a adus numeroase critici din partea opoziției.

Impactul exploziei asupra contraofensivei

Expertul militar Michael Kofman, directorul programului de studii rusești din cadrul think-tank-ului CNA, cu sediul în SUA, nu crede că distrugerea barajului Kahovka va influneța operațiunile militare ale Ucrainei. El se îndoiește că va avea un „impact semnificativ asupra operațiunilor militare ale Ucrainei”, potrivit The Guardian.

„Barajul Kahovka se află la cel puțin 160 de kilometri de locul în care ar putea avea loc o mare parte din ofensivă, în cel mai apropiat punct. O operațiune ucraineană de traversare a râului în sudul Herson, sub baraj, a fost întotdeauna o perspectivă riscantă și, prin urmare, cu probabilitate scăzută. Nu există nicio dovadă că o astfel de operațiune era în curs de desfășurare sau că ar fi făcut neapărat parte din planurile de ofensivă ucrainene”, a scris el pe Twitter.

A few thoughts on the dam’s destruction and its implications for Ukraine’s offensive. In brief, I doubt it will have a significant impact on UA mil operations. The Khakovka dam is at least 100 miles from where much of the activity might take place at its closest point.

— Michael Kofman (@KofmanMichael) June 7, 2023

El l-a contrazis pe generalul Mark Hertling, fost comandant al forțelor americane din Europa, care a susținut, la scurtă vreme după explozia de la Nova Kakhovka, că aceasta va avea repercusiuni majore asupra ofensivei ucrainene.

„O parte a barajului Nova Kahovka a fost distrus/a eșuat. Inundațiile pe râul Nipru până la Marea Neagră vor afecta de asemenea râurile Bug și Inguleț. Inundațiile vor afecta de asemenea atât centura de linii defensive ruse, cât și potențialul unei traversări a râului de către Forțele Armate ale Ucrainei, liniile de aprovizionare și viitoarea ofensivă în Herson”, a scris generalul american pe pagina sa de Twitter.

El a dat de înțeles că Ucraina intenționa să-și lanseze contraofensiva mult așteptată în această zonă din sudul țării.

NATO trebuie să acorde garanții de securitate Ucrainei, după război

NATO trebuie să analizeze opțiunile pe care le are pentru a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada ce va urma războiului cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters. Când războiul se va încheia, NATO va trebui să aibă aranjamente în vigoare ca să se asigure că Rusia nu va relua atacurile relocându-și forțele, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor la un eveniment la Bruxelles.

El a menținat că NATO va oferi garanţii complete de securitate numai membrilor acestei organizaţii, în baza articolului 5 al Tratatului de la Washington.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luna trecută să primească, la summitul Alianţei un „mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va deveni membră „după război”.

În acest context, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare.

El a subliniat că prioritar este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început conflictul în februarie anul trecut, Kievul a primit ajutoare, din partea statelor occidentale, de peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.