Luptele continuă pentru orașul Bahmut, iar după luni de zile în care s-au apărat, forțele ucrainene au preluat inițiativa. Luptătorii Kievului au preluat controlul asupra a mai mult de 10 poziții deținute de Rusia în nordul și sudul periferiei orașului Bahmut. În acest timp, președintele Volodimir Zelenski face un adevărat tur de forță prin capitalele europene. După Roma, a urmat Berlinul, iar acum Parisul. Între timp, Zelenski a făcut un popas la Aachen unde a primit Premiul Carol cel Mare pentru promovarea unităţii europene.

Forțele armate din Ucraina au recucerit peste 10 poziții deținute până de curând de trupele din Rusia, la periferia nordică și sudică a orașului Bahmut. Anunțul a fost făcut de ministrul adjunct al Apărării, de la Kiev, Hanna Maliar. Ea a precizat, într-o postare pe Telegram că armata ucraineană a eliberat, de asemenea, o suprafață considerabilă într-o pădure din apropierea satului Ivanivske, la sud-vest de Bahmut. Mai mulți militari ruși au fost luați prizonieri în cursul luptelor.

„Continuăm să înaintăm în suburbiile de pe frontul Bahmut. Astăzi, unitățile noastre au capturat mai mult de zece poziții inamice în nordul și sudul periferiei Bahmut și au curățat o zonă mare a masivului forestier din districtul Ivanivske. Soldații inamici din diferite părți au fost capturați. Invadatorii și-au adunat toate forțele acolo și încearcă să avanseze, distrugând totul în cale. Bătăliile aprige continuă”, a scris ea.

Noul raport cu privire la progresul armatei ucrainene la Bahmut vine după ce, în urmă cu câteva zile, Kievul a confirmat că a avansat cu până la doi kilometri în apropiere de Bahmut. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional de Est, Serhiy Cherevatyi, a declarat că forțele rusești prezintă deja semne de epuizare pe câmpul de luptă, potrivit Kyiv Independent.

În ciuda afirmațiilor Rusiei potrivit cărora Ucraina a făcut încercări „masive” eșuate de a străpunge apărarea în Bahmut, în ultimele trei zile, forțele Kievului au recâștigat circa 17 km pătrați de teren, potrivit grupului de reflecție american Institul pentru Studiul Războiului (ISW).

Rusia confirmă pierderea unor ofițeri superiori

Eșecurile de la Bahmut au legătură și cu disputele dintre Ministerul rus al Apărării și Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner. În timp ce mercenarii Wagner conduc atacurile din interiorul orașului, flancurile pe unde au avansat forțele ucrainene trebuiau apărate de unitățile armatei regulate ruse.

Ministerul rus al Apărării a confirmat un nou val de contraatacuri ucrainene și a recunoscut că doi colonei, inclusiv un comandant de brigade, au fost uciși.

Colonelul Viaceslav Makarov, comandantul Brigăzii a 4-a de pușcași motorizați, și colonelul Evgheni Brovko, comandantul adjunct al corpului de armată pentru activități militare și politice, au fost uciși în timpul luptelor din oraș, după cum a precizat Ministerul Apărării de la Moscova, citat de RIA Novosti.

Volodimir Zelenski, turneu în forță prin capitalele europene

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit duminică seara la Paris pentru o cină la Palatul Elysee. Cu acest prilej, liderul de la Kiev va discuta cu președintele Emmanuel Macron despre „nevoile urgente ale Ucrainei, la nivel militar și umanitar”, relatează AFP.

După un tur de forță în Italia și Germania, președintele ucrainean a ajuns în jurul orei locale 20:55 la baza aeriană Vélizy-Villacoublay, la sud-vest de Paris. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de premierul Elisabeth Borne, cu care a schimbat câteva cuvinte.

„Cu fiecare vizită, capacitățile defensive și ofensive ale Ucrainei se extind. Legăturile cu Europa devin mai puternice, iar presiunea asupra Rusiei se intensifică”, a scris Zelenski pe Twitter la sosirea sa în Franța.

BREAKING: Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy has arrived in Paris to meet French President Emmanuel Macron https://t.co/d2KZVDOU1a

📺 Sky 501, Virgin 602, Freeview 233 and YouTube pic.twitter.com/feYBuYdOla

— Sky News (@SkyNews) May 14, 2023

Zelenski a venit la Paris direct din Germania, unde a lăudat sprijinul militar oferit de Germania. El a vorbit despre un „prieten adevărat” și un „aliat de încredere” în acest război, după ce Berlinul a anunțat o nouă livreare de arme și echipament militar pentru a sprijini contraofensiva împotriva Rusiei.

După întrevederea cu Olaf Scholz, președintele Ucrainei a primit Premiul Carol cel Mare, o distincție care răsplătește angajamentul pentru unificarea europeană. Evenimentul a avut loc în orașul Aachen. Înainte de vizita sa la Berlin, Zelenski a fost primit la Roma de Papa Francisc, dar și de liderii italieni.

Acest turneu european vine în contextul pregătirilor pentru o ofensivă a armatei ucrainene.

The Charlemagne Prize for the contribution to the unification of Europe was awarded to Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy and the Ukrainian people. pic.twitter.com/Xoknj3caRr

— NEXTA (@nexta_tv) May 14, 2023

Macron vorbește despre înfrângerea geopolitică a Rusiei

Rusia „a pierdut deja din punct de vedere geopolitic” războiul din Ucraina şi se transformă într-un stat vasal al Chinei. Este declarația președintelui francez, Emmanuel Macron, într-un interviu acordat ziarului L’Opinion.

„De facto, (Rusia) a intrat într-o formă de supunere în ceea ce priveşte China şi a pierdut accesul la Marea Baltică, care a fost esenţial, deoarece a determinat decizia Suediei şi Finlandei de a se alătura NATO. Acest lucru era de neconceput în urmă cu doar doi ani. Deci este deja o înfrângere geopolitică”, a arătat președintele Macron.

El a precizat că Rusia nu trebuie să câștige războiul din Ucraina, iar acest depinde de statele Lumii Libere care trebuie să ofere tot ajutorul de care are nevoie Kievul.

„Să fim clari, Rusia nu trebuie să câştige acest război din punct de vedere militar. Aşa că depinde de noi să vedem cum să-i ajutăm pe ucraineni în contraofensiva lor şi cum să pregătim chestiunea garanţiilor de securitate în cadrul negocierilor care vor avea loc în mod inevitabil”, a adăugat Macron.

Președintele Franței a precizat că arhitectura viitoare de securitate a Europei va trebui să apere Ucraina, fără a intra în conflict cu Rusia

„Am spus întotdeauna că, în cele din urmă, arhitectura de securitate a Europei va trebui să apere pe deplin Ucraina. Dar ea trebuie să aibă în vedere, de asemenea, şi o non-confruntare cu Rusia şi reconstruirea unui echilibru durabil al forţelor. Dar mai sunt încă mulţi paşi care trebuie făcuţi înainte de a ajunge la acest lucru”, a adăugat Macron.

Posibilele căi de atac ale contraofensivei ucrainene

Războiul din Ucraina se îndreaptă spre un punct culminant. Toată lumea așteaptă contraofensiv de primăvară în care Kievul trebuie să dovedească faptul că știe să folosească armamentul occidental primit. Noua operațiune trebuie să deschidă drumul către victoria militară, Kievul trebuind să demonstreze că poate înfrânge armata rusă pe teren. În aceste zile, pe măsură ce așteptarea se prelungește, analiștii militari fac tot felul de speculații cu privire la direcțiile pe care le va avea următoarea operațiune ofensivă.

Prima direcție ar putea fi distrugerea podului și izolarea Peninsulei Crimeea de Rusia. Pentru aceasta, cel mai evident punct pentru un atac ar fi sectorul Zaporojie la sud și sud-vest spre Melitopol sau, eventual, spre sud-est, spre Berdiansk.

Obiectivul ar fi tăierea legăturilor de aprovizionare care se află aproape de coastă. O astfel de ofensivă ar avea de trecut peste fortificațiile rusești care, potrivit hărților și imaginilor din satelit sunt sub forma unei linii duble relativ densă de tranșee și poziții în jurul orașului cheie Tokmak. Ucraina ar putea lovi Podul Kerci, care leagă peninsula de Rusia, cu ajutorul rachetelor Storm Shadow. Dar Ucraina știe că Rusia va lupta din greu pentru Crimeea, chiar și de la distanță, așa că ar putea exista avantaje în a ataca în altă parte.

O altă cale de atac ar putea fi peste râul Nipru în Hersonul ocupat. O strategie riscantă ar fi o operațiune amfibie peste râul Nipru spre vest, unde sunt mai puține fortificații. Marea Britanie și-a extins programul de antrenament pentru soldații ucraineni pentru a stabili capete de pod în insulele din delta Nipru, la vest de Oleșki. Însă nu este clar dacă progresul în deltă ar fi simplu pentru o forță de atac semnificativă, iar zona este prea puțin mediatizată, ceea ce face dificilă înțelegerea a ceea ce se întâmplă acolo.

Ar mai fi o lovitură în nordul Luganskului pentru a înconjura forțele din Donbas. Un astfel de atac ar izola Crimeea și ar tăia liniile de aprovizionare rusești de la nord la sud prin Svatove, înspre Starobilsk și Severodonețk. Este puțin probabil ca această zonă să fie la fel de bine apărată, iar Ucraina ar putea aspira la o repetare a ofensivei din septembrie de la Harkov, când a exploatat o zonă slab apărată a liniilor rusești, forțând o retragere haotică.

Un atac în această zonă ar putea funcționa în mod oportunist pentru că ar forța Moscova să mute unele efective din sud la aproximativ 320 de kilometri în nord-est.

Contraatacuri în jurul Bahmut ar fi o altă direcție de contraofensivă. În urmă cu câteva săptămâni, liderii militari de la Kiev sugerau că aceasta ar putea fi o direcție a ofensivei. La acea vreme, ideea părea puțin probabilă, dar, în ultimele zile, Ucraina a lansat câteva contraatacuri limitate la nord de oraș și la 14 km în sud-vest. Succesul lor sugerează că Ucraina ar putea încerca să încercuiască orașul, amenințând forțele rusești epuizate.

Dezavantajul este că zona Donbas este mai puțin semnificativă din punct de vedere strategic. Tăierea liniilor rusești în est nu amenință Crimeea și orice efort de a captura orașele Donețk și Lugansk, ocupate din 2014, ar fi greoi.