Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă zi, cea cu numărul 326. Rusia a lansat noi atacuri aeriene asupra unor ținte civile din Ucraina. Au fost folosite inclusiv bombardiere strategice care au lansat atacuri asupra Kievului, dar și contra unor ținte din alte regiuni precum Cerkasî, Zaporojie și Harkov. În acest context, președintele Volodimir Zelenski face apel la țările occidentale să nu întrerupă livrările de armament către țara sa. Turcia vrea să promoveze „acorduri de încetare a focului localizate” în Ucraina în lipsa unui acord de pace global.
Cel puţin 12 persoane au fost ucise şi alte 27 au fost rănite într-un atac rusesc asupra unui imobil de locuinţe din oraşul Dnipro, oraș din estul Ucrainei. Informația a fost prezentată de oficialii locali, conform agenției de presă AFP.
„Atacul Rusiei asupra unei clădiri de apartamente din Dnipro, la 14 ianuarie, a provocat moartea a 12 persoane, inclusiv a unei fete de 15 ani”, a declarat guvernatorul Dnipro, Valentin Reznitchenko, pe Telegram. Acesta a postat și o fotografie cu o clădire în ruine.
Mai multe atacuri ruseşti au vizat infrastructurile energetice şi strategice ucrainene din Harkov (nord-est) şi Liov (vest), au declarat oficiali ucraineni.
„Au fost întreruperi de urgenţă” după două lovituri împotriva infrastructurilor, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegoubov.
La Liov, autorităţile au avertizat cu privire la întreruperi în furnizarea de apă şi electricitate.
Alte atacuri cu rachete, trase inclusiv de pe bombardiere strategice, au avut ca țintă Kievul, dar și localități din Cerkasî, Zaporojie și Harkov. Autoritățile ucrainene au avertizat că ar putea urma și alte valuri de lovituri cu rachete. Autorităţile din Nikolaiv şi portul Odesa, de la Marea Neagră, au declarat că apărarea antiaeriană încearcă să doboare rachetele care sosesc. S-au auzit explozii în regiunea centrală Vinniţa, a informat postul public ucrainean Suspilne.
Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Rusia a lansat sâmbătă un al doilea val de rachete asupra Ucrainei. Orașele Nikolaev, Liov și Odessa au fost atacate
Statele Unite condamnă noile atacuri rusești
Casa Albă condamnă ultimele lovituri „brutale și barbare” ale Rusiei în Ucraina. Oficialii Președinției americane au condamnat cel mai recent bombardament lansat de forțele din Rusia asupra unor ținte civile precum și asupra asupra infrastructurii de utilități. În urma acestui atac și-au pierdut viața în jur de 12 civili, potrivit oficialilor ucraineni.
„Aceste lovituri sunt un alt exemplu al acestui război brutal și barbar pe care îl duce Rusia, atacând infrastructura critică a Ucrainei - care asigură lumină și căldură civililor ucraineni”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, citat de CNN.
Evgheni Prigojin a pierdut încrederea lui Putin
Mai multe canale Telegram din Rusia susțin că Evgheni Prigojin și-ar fi pierdut influența în fața lui Vladimir Putin. Acesta încearcă să-și salveze poziția după bătălia de la Soledar, iar compania sa de mercenari, Wagner ar urma să treacă în subordinea Ministerului Apărării de la Moscova.
Se spune că Evgheni Prigojin s-ar fi întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar acesta a ținut să-l pună la punct. Oligarhul rus ar fi pierdut încrederea dictatorului de la Kremlin care l-ar fi avertizat că orice atac la adresa lui Valeri Gherasimov este interzis.
Volodimir Zelenski cere noi arme Occidentului
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că atacurile rusești asupra țintelor civile pot fi oprite doar dacă partenerii occidentali ai Ucrainei vor furniza suficiente arme și muniții, potrivit Reuters.
„De ce este nevoie pentru asta? Acele arme care se află în depozitele partenerilor noștri și pe care soldații noștri le așteaptă atât de mult”, a declarat Zelenski, după atacurile cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
„Întreaga lume știe cum să îi oprească pe cei care seamănă moarte. Le mulțumesc tuturor celor care ne ajută în acest sens!”, a adăugat el.
Marea Britanie trimite tancuri Challenger 2 în Ucraina
Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei tancuri Challenger 2, devenind prima ţară care trimite tancuri grele pentru a ajuta Kievul în faţa invaziei ruse. Anunțul a venit de la reședința premierului din Downing Street. Într-o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat „voinţa Regatului Unit de a-şi intensifica sprijinul pentru Ucraina, în special prin furnizarea de tancuri Challenger 2 şi sisteme de artilerie suplimentare”, a precizat Downing Street într-un comunicat.
Guvernul britanic nu precizează câte tancuri intenţionează să trimită la Kiev dar mai multe mass-media britanice menţionează numărul de 12 Challenger 2. Patru ar urma să fie trimise imediat şi alte opt în termen scurt.
Replica reprezentanților diplomației ruse nu s-a lăsat așteptată prea mult. Moscova susține că trimiterea în Ucraina de tancuri grele britanice Challengers 2 nu va face decât „să intensifice” luptele, relatează AFP.
„Trimiterea de tancuri nu va grăbi în niciun caz încetarea ostilităţilor militare, ci doar le va intensifica, provocând noi victime”, a afirmat ambasada Rusiei la Londra, tot printr-un comunicat.
Oficialii ruși au afirmat că este „puţin probabil” ca aceste tancuri să ajute armata ucraineană să „întoarcă situaţia pe câmpul de luptă”.
Turcia propune acorduri de încetarea focului localizate
Turcia insistă să joace un rol în medierea păcii între Rusia și Ucraina, promovând „acorduri de încetare a focului localizate”. Ibrahim Kalin, consilier apropiat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a precizat că aceasta este o soluție în condițiile în care nu sunt șanse pentru încheierea unui acord de pace, informează AFP.
Nici Rusia, nici Ucraina „nu sunt în situaţia de a câştiga militar”, a estimat Kalin, declarându-se convins că „în cele din urmă, ele vor trebui să negocieze pentru a ajunge la o soluţie acceptabilă”.
„Pentru moment, niciuna dintre ele nu vrea să înceteze lupta, însă noi trebuie să continuăm să le îndemnăm să facă acest lucru. Dacă nu putem ajunge la un acord de pace global, vom căuta (să obţinem) acorduri de încetare a focului localizate, limitate, dezescaladări locale”, a spus Ibrahim Kalin.
De la declanşarea conflictului, Turcia, care menţine bune relaţii cu ambele ţări, şi-a oferit medierea pentru a se pune capăt războiului.
„Noi am înregistrat deja câteva succese”, a amintit Kalin, invocând acordul semnat vara trecută asupra exporturilor de cereale ucrainene via Marea Neagră şi Bosfor (aproape 18 milioane de tone exportate până în prezent) şi facilitarea de schimburi de prizonieri de război. Potrivit lui Kalin, orice acord de pace ar trebui să fie „mai larg” decât doar duo-ul Rusia-Ucraina şi să ofere „garanţii de securitate pentru cele două părţi”.
„Rusia vrea să fie respectată ca actor major şi să obţină garanţii de securitate, în special că NATO nu va intra în zona sa de interes”, iar „Ucraina nu va adera la NATO, ci va primi de asemenea garanţii de securitate privind frontierele sale”, a spus Kalin.
Mai multe nave rusești au părăsit portul Novorossiysk
Mai mulți experți navali au semnalat că zece nave rusești au plecat brusc din portul Novorossiysk de la Marea Neagră. Aceasta reprezintă, în opinia analiștilor militari o activitate extrem de neobișnuită, ce ar putea fi o reacție la o posibilă amenințare din partea Ucrainei.
Printre navele care au părăsit baza se numără cea mai mare navă de debarcare din Marea Neagră și trei submarine. În port, care pare că s-ar afla în raza de acțiune a dronelor aeriene ucrainene și a celor marine, au mai rămas doar câteva nave mai puțin importante.
Analistul naval H I Sutton crede că este vorba de o desfășurare extrem de neobișnuită ce poate indica operațiuni în curs de desfășurare. Ieșirea în masă a navelor ar putea fi un exercițiu pentru a testa gradul de pregătire al echipajelor. Sau, eventual, o măsură de precauție împotriva unei amenințări care se apropie.