Evenimentul Zilei > Actualitate > Locul Bucureștiului în planurile de război ale lui Vladimir Putin. Evenimentele care l-au determinat să atace Ucraina
Locul Bucureștiului în planurile de război ale lui Vladimir Putin. Evenimentele care l-au determinat să atace Ucraina

Locul Bucureștiului în planurile de război ale lui Vladimir Putin. Evenimentele care l-au determinat să atace Ucraina

Războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, precum și visurile sale imperialiste, de refacere a URSS, au legătură cu Capitala României, București. Este opinia unui jurnalist de la Cernăuți care a făcut o analiză a evenimentelor trecute care au deznodământ în această epocă. Pe de altă parte, calculele lui Vladimir Putin s-au dovedit eronate, într-o mare măsură, dat fiind că în loc să-i aducă pe ucraineni sub autoritatea sa, i-a îndepărtat.

Războiul pe care l-a declanșat Vladimir Putin în Ucraina și tentativa sa de a reface URSS își are rădăcinile în SummitulNATO de la București. La vremea respectivă, el s-a opus aderării Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică, propusă de președintele american George W Bush. Jurnalistul Marin Gherman, de la Cernăuți, face o analiză a evenimentelor care au dus la decizia lui Putin de a invada Ucraina și de a rupe relațiile cu NATO.

„Într-un fel, ucrainenii mor și pentru că au vrut în NATO – pentru că fostul președinte Petro Poroșenko a promis că până în 2023 statul sToate articoleleău va fi pregătit de aderare”, a scris jurnalistul de la Cernăuți.

Potrivit analizei, în vreme ce George W Bush își convingea aliații că cele două state foste sovietice trebuie să adere la NATO, Putin Invada Georgia, iar mai apoi aducea la putere, la Kiev, un președinte favorabil lui, Viktor Ianukovici. Erau primele măsuri pe care Putin le adopta pentru a impinge NATO mai departe de frontierele Rusiei.

„Răspunsul decisiv, războiul din Georgia, asaltul politic și apoi militar contra Ucrainei, toate au pornit, într-un fel, din acțiunea lui Putin tot de la București, în timpul summit-ului din 2008. Liderii ucraineni proeuropeni considerau naiv că sunt foarte aproape de aderare, dar liderul Federației Ruse desena tancuri pe oglinda minții”, a mai arătat jurnalistul.

Putin se teme că democrația se va extinde

Mai spune, jurnalistul în analiza sa, că cele mai mari temeri ale lui Vladimir Putin sunt că valorile occidentale să vor răspândi și vor prinde rădăcini în spațiul ex-sovietic pe care încearcă să-l controleze. Putin nu-și dorește ca pe teritoriul fostei URSS să înflorească valorile libertății și ale democrației care nu se împacă cu autoritarismul și controlul pe care încearcă să le impună.

În aceste condiții, pentru el, cel mai groaznic coșmar ar fi ca trupele NATO să staționeze în Sevastopol, capitala Crimeei. De unde și teoriile propagandistice pe care le lansează de la Kremlin, conform cărora, războiul este îndreptat împotriva NATO, iar nu a Ucrainei.

„Demilitarizarea Ucrainei înseamnă distanțarea de NATO și o militarizare «corectă» prin ocuparea țării de către trupele ruse. Un stat demilitarizat este un stat ocupat, un stat fără suveranitate și care nu are relații cu NATO. În primele zile ale războiului multe voci din România opinau că războiul se va opri atunci când Ucraina va renunța la ideea de adere la NATO, argumentând că Putin nu va accepta niciodată acest lucru”, mai arată analiza jurnalistului de la Chișinău.

Sursa foto. EVZ

Eșecul planurilor din Ucraina

Planurile lui Putin s-au dovedit, însă, greșite. În loc să obțintă o depărtare a ucrainenilor de regimul pro-occidental de la Kiev, prin război, el a reușit contrariul. Ucrainenii au ajuns să descopere că sunt mult mai apropiați de Occident care îi susține în acest război. Iar așa numita „frăție de sânge” cu Rusia este negată și respinsă. La fel s-a întâmplat și după anexarea Crimeei, în timpul războiului din Donbas, susținut de Putin, din 2014.

În timp ce Moscova spera să distrugă Ucraina din interior, efectul a fost că i-a consolidate identitatea național-civică. Iar acum a obținut o apropiere istorică de NATO. Conform sondajelor de opinie, de patru ori mai mulți ucraineni vor acum aderarea la NATO, decât înainte de război.

„La începutul lunii octombrie, potrivit unui sondaj, 83% dintre ucraineni au declarat că ar vota la un eventual referendum pentru aderarea la NATO. Este cel mai mare nivel de susținere a politicii de integrare euroatlantică din istoria Ucrainei. Pentru comparație, în perioada summit-ului de la București din 2008, când în țară nu era război, în favoarea aderării Ucrainei la NATO ar fi votat doar 21% dintre respondenți.

Așadar, războiul lansat de Putin în 2014 împotriva Ucrainei i-a convins pe ucraineni să creadă că sunt o națiune diferită de ruși. Iar invazia din 2022 – i-a determinat să privească decis în direcția NATO și UE, înțelegând că zbaterea tradițională între cele două maluri de râu geopolitic a fost o greșeală istorică pentru care se plătește acum cu orașe distruse, victime, sânge și lacrimi”, a concluzionat jurnalistul Marin Gherman în analiza publicată pe libertatea.ro.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: