Războiul din Ucraina continuă. Premierul britanic Boris Johnson urmează să descrie rezistența Ucrainei la invazia rusă, în cadrul discursului ce va fi susținut în fața Parlamentului, ca fiind la „cea mai bună oră” a țării, fiind primul lider occidental care face acest lucru. Ucraina urmează să primească un nou sprijin militar. Între timp, președintele Volodymyr Zelensky îl acuză pe ministrul rus de Externe că „dă vina pe poporul evreu pentru crimele naziste”. Civilii de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol spun că trupele rusești folosesc avioane, tancuri și rachete de pe navele de război pentru a bombarda situl. Iată ultimele actualizări privind războiul din Ucraina!
UPDATE 27: Explozii în orașul Liov din vestul Ucrainei. Primarul orașului confirmă bombardamentele cu rachete Kalibr.
„Sunt explozii în Liov. Toți stau în adăposturi", a declarat primarul orașului, Andriy Sadovyi.
UPDATE 26: Ministerul rus al Apărării a anunțat marți, 3 mai, bombardamente asupra oțelăriei Azovstal din Mariupol după ce Batalionul Azov și soldații ucraineni s-au instalat în poziții de tragere, relatează agenţia de presă rusă RIA
”Batalionul Azov şi militarii ucraineni, care sunt staţionaţi la oţelărie, au profitat de ea (declararea încetării focului). Au ieşit din subsol, au ocupat poziţii de tragere pe teritoriu şi în clădirile fabricii”, se arată în comunicat emis de Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiei de presă rusă RIA.
”Acum, unităţi ale Armatei ruse şi ale Republicii Populare Doneţk, folosind artileria şi Forţele aeriene, încep să distrugă aceste poziţii de tragere”, se mai precizează în comunicat.
UPDATE 25: Unul dintre ideologii „lumii rusești”, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vladimir Gundyaev, a declarat: „Noi nu vrem să ne luptăm cu nimeni, Rusia nu a atacat NICIODATĂ pe nimeni. Este uimitor când o țară atât de puternică nu a atacat pe nimeni, ci doar și-a apărat granițele”.
UPDATE 24: Guvernul german a decis să trimită șapte obuziere Panzerhaubitze 2000 în Ucraina, a anunțat ziarul german Die Welt, citând surse anonime.
UPDATE 23: Cel puțin nouă civili au fost uciși de foc în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
„Consecințele bombardamentelor nu au fost încă stabilite, dar cel puțin 3 persoane au fost ucise și 2 rănite, iar 8 case au fost avariate. Alte trei persoane au fost ucise în timp ce beau apă în orașul Vugledar, iar alte trei în Lyman”, a transmis Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donețk din estul țării.
Anterior, tot marți, biroul președintelui ucrainean a declarat că alte zone din Donețk se află sub focuri de armă constante, în timp ce autoritățile regionale încearcă să evacueze civilii de pe linia frontului. Vestea vine după ce SUA au avertizat că Rusia intenționează să „anexeze” în mod oficial regiunile Donețk și Luhansk.
UPDATE 22: Ocupanții au deconectat regiunea Herson de la internetul din Ucraina. Acum traficul trece prin Rusia și este controlat în totalitate.
UPDATE 21: Rusia a lansat un atac de artilerie asupra satului Zheleznodorozhny din regiunea Zaporozhye. 12 case au fost avariate, o școală a fost distrusă.
Sursă: Twitter
Sursă: Twitter
Macron și Putin vor vorbi la telefon
UPDATE 20: Biroul președintelui francez a informat că Emmanuel Macron va vorbi cu Vladimir Putin la telefon în scurt timp - în jurul prânzului. Cei doi lideri nu au mai vorbit de pe 29 martie, dar până la acel moment au ținut legătura în mod regulat.
Emmanuel Macron a obținut realegerea în funcția de președinte al Franței pentru un al doilea mandat. Eforturile sale de a menține o comunicare deschisă cu liderul rus au dus la critici din partea unora, atât în țară, cât și în străinătate, inclusiv a premierului polonez.
„Este de datoria mea să vorbesc cu el, avem nevoie de asta. Nu voi înceta să o fac”, a declarat, în luna aprilie, președintele Emmanuel Macron.
UPDATE 19: Generalul-maior Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, despre operațiunile de peste noapte: „Rachetele de înaltă precizie Onyx din regiunea Odesa au lovit un centru logistic de pe un aerodrom militar prin care erau livrate arme străine. Au fost distruse hangare cu vehicule aeriene fără pilot Bayraktar TB2, precum și arme și muniție pentru rachete primite din Statele Unite și țări europene”.
Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.
UPDATE 18: Uniunea Europeană va încerca să intensifice cooperarea cu țările africane pentru a ajuta la înlocuirea importurilor de gaze naturale rusești și pentru a reduce dependența de Moscova cu aproape două treimi în acest an, potrivit Bloomberg.
Țări din Africa precum Nigeria, Senegal și Angola oferă un potențial în mare parte neexploatat pentru gazele naturale lichefiate. Ca urmare a invaziei totale a Rusiei în Ucraina, unele țări din UE își propun să nu mai cumpere gaz rusesc.
UPDATE 17: Nu mai puțin de 38 de camioane ruse au ars într-o parcare din orașul Tver, situat la nord-vest de Moscova. Incendiul a avut loc în noaptea de luni spre marți, a anunțat în urmă cu puțin timp agenția de presă Nexta.
Sursă: Twitter
Sursă: Twitter
UPDATE 16: Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie a declarat că „lucrează în mod constant cu Ministerul de Interne” pentru a găsi o soluție la întârzierile în eliberarea vizelor pentru refugiați.
Vadym Prystaiko a declarat că înțelege că, pe timp de război, Marea Britanie este atentă la cine „vine în țara ta”. Totuși, o „ușurare temporară a vizelor” i-ar ajuta pe cei care fug din țară. Mulți, a spus el, așteaptă în țările europene vecine.
Până pe data de 27 aprilie - ultimele cifre -, 86.100 de vize fuseseră eliberate de Marea Britanie pentru refugiații ucraineni, dar până acum au sosit doar 27.100 de vize.
Prystaiko le-a mulțumit celor din Marea Britanie care și-au „deschis inimile și casele” prin primirea de refugiați ucraineni.
UPDATE 15: Rusia a luat măsuri pentru a reface „pierderile semnificative” de echipamente militare în timpul invaziei sale în Ucraina, au declarat forțele armate ucrainene în ultima sa actualizare operațională.
Aceasta a precizat că, potrivit informațiilor disponibile, 17 tancuri și 60 de vehicule militare BMP-1 au fost scoase din depozitele din Rusia între 27 aprilie și 2 mai și au fost trimise în teritoriile ucrainene ocupate de trupele rusești.
În actualizare se mai arată că Rusia a continuat să bombardeze orașul Harkov din nord-estul țării și localitățile din apropiere.
Forțele armate ucrainene au declarat că au respins 12 atacuri rusești în regiunile Donețk și Luhansk, distrugând șase tancuri, cinci sisteme de artilerie, 22 de vehicule blindate de luptă și opt vehicule.
Slovacia nu e de acord cu sancțiunile UE
UPDATE 14: Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a transmis Ministerul slovac al Economiei.
„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a transmis instituția guvernamentală într-un răspuns oferit Reuters.
Viktor Orbán din Ungaria a indicat anterior că extinderea sancțiunilor pentru a include sectoarele petrolului și gazelor naturale este „o linie roșie” pentru țara sa.
Atentat cu scuter-capcană în Melitopol
UPDATE 13: O explozie a avut loc în centrul orașului Melitopol, ocupat de ruși. Se pare că un scuter-capcană a explodat. Potrivit martorilor oculari, s-au auzit trei bubuituri puternice. Deocamdată nu există informații despre victime, relatează presa locală.
UPDATE 12: Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate din Napoli: „NATO înființează un grup de luptă în România pentru a consolida protecția frontierelor alianței. Un deal nu este decât un obstacol în drum pentru APC-urile românești. Forța de reacție a NATO a fost activată, iar NATO a creat un nou grup de luptă în România. Trupele NATO se antrenează în mod regulat împreună pentru a se pregăti pentru orice amenințare, pentru a menține Alianța în siguranță”.
UPDATE 11: Parlamentul din Estonia examinează marți propunerea de anulare a semnăturii de pe Acordul terestru și maritim semnat cu Federația Rusă pe data de 18 februarie 2014. Această propunere a fost făcută de Partidul Popular Conservator Estonian, potrivit Interfax.
„După încheierea ocupației și restabilirea independenței, teritoriul Estoniei și granița terestră de jure, pe bază de moștenire, vor fi restabilite în conformitate cu regulile Tratatului de pace de la Tartu”, arată nota explicativă a propunerii legislative.
De asemenea, se mai menționează că, în acest moment, țările nu au o graniță trasată legal.
Negocierile au fost purtate încă din anul 1995, iar în 2005 a fost semnat un acord de frontieră. Dar partea estoniană, la ratificarea acestuia, a inclus în preambul o referire la eficacitatea Tratatului de pace de la Tartu din 1920, în baza căruia a trecut frontiera de dinainte de război. Rusia consideră că Tratatul de la Tartu nu are forță juridică. Moscova și-a retras semnătura.
UPDATE 10: Un bunic din Harkov a refuzat să fie evacuat. El a lăsat pe ușă un bilețel în care notează fiecare dată aferentă zilei, pentru a anunța pe toată lumea că a mai supraviețuit unei nopți.
Sursă: Twitter
Peste 200 de civili blocați în uzina din Mariupol
UPDATE 9: Peste 200 de civili sunt încă blocați în uriașa oțelărie Azovstal din Mariupol, a declarat primarul orașului, Vadym Boychenko, citat de Reuters.
Un număr de civili au fost evacuați duminică din oțelărie - ultima redută a trupelor ucrainene în orașul de importanță strategică. ONU și Crucea Roșie au declarat că speră să evacueze mai mulți civili marți, 3 mai.
Boychenko a declarat că aproximativ 100.000 de civili se află încă în Mariupol, care se află sub asediu de săptămâni întregi.
UPDATE 8: „Nu am avut timp să mă gândesc la asta: 12 atacuri inamice au fost respinse cu succes pe linia frontului din regiunile Luhansk și Donețk. Au fost distruse șase tancuri, cinci sisteme de artilerie, 22 de unități de vehicule blindate de luptă și opt autovehicule. Unitățile de apărare antiaeriană au doborât cinci avioane fără pilot la bord, ghidate prin telecomandă Orlan-10”, a transmis Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk.
Informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.
UE pregătește sancțiuni privind petrolul rusesc
UPDATE 7: Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni privind vânzările de petrol rusesc și speră să adopte un posibil embargo la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE, a transmis șeful diplomației europene.
Comisia Europeană, ramura executivă a Uniunii Europene, este așteptată să propună săptămâna aceasta pachetul de sancțiuni UE, inclusiv un potențial embargo asupra cumpărării de petrol rusesc - o măsură care ar priva Moscova de un important flux de venituri. Cu toate acestea, multe țări din UE rămân divizate.
Josep Borrell, care prezidează reuniunile Consiliului Afaceri Externe, a declarat că speră că UE va putea lua „măsuri pentru a limita semnificativ aceste importuri”, dar a recunoscut că până în prezent nu există un acord din partea tuturor membrilor.
„Dar sunt încrezător că, cel puțin în ceea ce privește importurile de petrol, acest acord va fi posibil de acum până la următoarea reuniune a Consiliului”, a adăugat el.
Germania a declarat că este pregătită să susțină un embargo imediat al UE asupra petrolului rusesc. „Am reușit să ajungem la o situație în care Germania este capabilă să suporte un embargo petrolier”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck. Țara europeană este cel mai mare client de energie al Rusiei și ar putea priva Moscova de un flux mare de venituri în câteva zile.
Kadri Simson, comisarul european pentru energie, a declarat că cererile Kremlinului trebuie respinse în ciuda riscurilor de întrerupere a aprovizionării într-un moment în care deficitul nu poate fi compensat.
Miniștrii UE au avertizat că respectarea în totalitate a cererii Moscovei de plată a gazului în ruble ar încălca sancțiunile existente în UE. Ambasadorii din țările UE vor discuta despre sancțiunile petroliere propuse atunci când se vor întâlni miercuri.
Kievul spune că exporturile de energie ale Rusiei către Europa, până acum scutite în mare parte de sancțiunile internaționale, finanțează efortul de război al Kremlinului cu milioane de euro în fiecare zi.
Comisia Europeană a declarat totuși că ar putea scuti Ungaria și Slovacia de orice embargou viitor privind cumpărarea de petrol rusesc, ținând cont de dependența celor două țări de țițeiul rusesc, au declarat doi oficiali UE.
UPDATE 6: Cel puțin trei civili au fost uciși, marți, în bombardamentele rusești asupra orașului Vuhledar din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, au transmis reprezentanții biroului președintelui ucrainean, relatează Reuters.
UPDATE 5: Ministerul britanic al Apărării a transmis că armata rusă este acum „semnificativ mai slabă” ca urmare a invadării Ucrainei. În actualizarea oferită de oficialii din Marea Britanie se arată că redresarea armatei ruse va fi îngreunată de sancțiunile impuse Moscovei, iar pe termen lung acest lucru va împiedica capacitatea țării de a desfășura o forță militară convențională.
Raportul arată că bugetul de apărare al Rusiei s-a dublat aproximativ între 2005 și 2018, cu investiții în mai multe capacități aeriene, terestre și maritime de vârf. Însă modernizarea echipamentului fizic al Rusiei nu i-a permis acesteia să domine războiul din Ucraina, din cauza unor eșecuri în planificarea strategică.
UPDATE 4: Rusia regrupează trupe, întărește artileria și unitățile de apărare aeriană din zonele Zaporizhzhia, Kryvyi Rih și Mykolaiv, a anunțat armata ucraineană.
Inamicii au bombardat puternic orașul Tokmak din regiunea Zaporizhzhia, iar în Berdyansk forțele rusești ar fi sunat locuitorii din zonă pentru a le cere informații personale.
Administrația militară regională Zaporizhzhia a transmis că forțele armate ruse încearcă să stabilească o rețea de sprijin logistic pentru trupe.
UPDATE 3: Procuratura Generală din Ucraina a transmis că cel puțin 220 de copii au fost uciși în războiul declanșat de Rusia. Alți peste 406 au fost răniți în timpul atacurilor militare.
Este de așteptat ca cifrele să fie mai mari, deoarece nu includ victimele din zonele în care ostilitățile sunt în curs de desfășurare și din zonele ocupate temporar sau recent eliberate.
Actualizarea oferită pe 3 mai de către procurorii generali mai arată că 1.584 de instituții de învățământ au fost avariate și 118 au fost complet distruse de bombardamentele și bombardamentele zilnice ale forțelor armate ale Rusiei.
UPDATE 2: Un alt incendiu a fost raportat în zona de depozitare a deșeurilor de polietilenă din Krasnoyarsk, Rusia. Flăcările se manifestă pe o zonă de 500 de metri pătrați, potrivit agenției de presă Nexta.
Anterior, mai exact luni, 2 mai, în aceeași regiune a fost declarată stare de urgență din cauza unor incendii de vegetație care se manifestau pe o suprafață de 250 de hectare, potrivit agenției de presă RIA. Iarba a luat foc pe o suprafață de 40 de hectare, apoi focul a cuprins aproximativ 250 de hectare. Autoritățile au început pregătirile pentru evacuarea locuitorilor din satele Znamenka și Lugavskoye. Din cauza incendiului de la intrarea în Znamenka, au blocat chiar și o porțiune din autostrada federală Yenisei.
UPDATE 1: Mai multe imagini de la incendiul raportat la editura pro-Kremlin „Prosveshchenie”, din apropiere de Moscova.
Știre inițială: Boris Johnson urmează să susțină, marți, în fața Parlamentului, un discurs în care va lăuda rezistența forțelor armate ale Ucrainei în timpul războiului declanșat de Rusia. De asemenea, premierul Marii Britanii va oferi detalii despre un nou sprijin militar care urmează să fie acordat țării aflate în război, în valoare de 300 de milioane de lire sterline, care include echipamente de război electronic și dispozitive de vedere pe timp de noapte.
Sprijin militar de 300 milioane lire sterline pentru Ucraina
Boris Johnson urmează să spună că Parlamentul britanic s-a întrunit pe toată durata celui de-al Doilea Război Mondial, la fel cum a făcut și Verkhovna Rada din Ucraina în timpul războiului cu Rusia, și că poporul britanic a arătat „o asemenea unitate și hotărâre încât ne amintim de perioada noastră, de cel mai mare pericol, ca fiind cea mai bună oră a noastră”.
„Acesta este cel mai bun moment al Ucrainei, un capitol epic din povestea voastră națională care va fi amintit și povestit pentru generațiile următoare”, urmează să spună Boris Johnson, în fața Parlamentului din Marea Britanie, potrivit BBC.
Premierul britanic va anunța, de asemenea, un pachet de 300 de milioane de lire sterline drept sprijin militar suplimentar, care va include echipamente de război electronic, un sistem radar de contra-baterie, dispozitive de bruiaj GPS și dispozitive de vedere pe timp de noapte.
Analiza întâlnirilor dintre Zelensky și occidentali la Kiev
Între timp, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky l-a acuzat pe ministrul de externe al Rusiei că „dă vina pe poporul evreu pentru crimele naziste”. Declarațiile vin după ce Serghei Lavrov a afirmat că Adolf Hitler avea sânge evreiesc, încercând în același timp să justifice portretizarea de către Rusia a Ucrainei ca fiind „nazistă”, în ciuda faptului că Volodymyr Zelensky este evreu.
Președintele rus Vladimir Putin nu ar fi putut fi mai clar în ceea ce privește scopul său, prin declanșarea războiului în Ucraina, anume acela de a pune capăt dreptului acesteia de a exista ca națiune liberă și independentă. Prin urmare, fluxul de vizite occidentale de profil înalt în capitala ucraineană Kiev - cea mai recentă fiind cea a președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în weekend - reprezintă mai mult decât niște fotografii îndrăznețe.
Astfel de deplasări ale unor lideri care stau cot la cot cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky reprezintă o declarație importantă că Ucraina rămâne o națiune viabilă și funcțională, în ciuda faptului că forțele lui Vladimir Putin încearcă acum să captureze o mare parte din est.
Totodată, ele sunt un memento pentru liderul rus și pentru lume că obiectivul principal pe care și l-a propus la începutul războiului nu a fost atins. Din punctul de vedere al Ucrainei, călătoriile mențin situația dificilă a țării pe prima pagină a ziarelor și trimit vizitatorii acasă proaspăt familiarizați cu ororile unui război vicios, în timp ce deliberează asupra ajutorului occidental.
Călătoria lui Pelosi nu va face decât să creeze mai multe speculații cu privire la faptul că președintele american Joe Biden va face în cele din urmă propria sa incursiune clandestină la Kiev - o perspectivă care este posibil să perturbe planificatorii, deoarece președintele SUA călătorește cu o amprentă de securitate extrem de vizibilă.
Un copil de 14 ani ar fi murit la Odesa
În ceea ce privește situația de pe teren, civilii de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol spun că trupele rusești folosesc avioane, tancuri și rachete de pe navele de război pentru a bombarda situl. ONU și Crucea Roșie speră să supravegheze, marți, mai multe evacuări de civili, după ce anterior au fost salvate peste 100 de persoane, care au început să ajungă în orașul Zaporizhzhia, aflat sub control ucrainean.
Ambasadele străine se redeschid încet în capitala Ucrainei, pe măsură ce situația de securitate se îmbunătățește, potrivit ultimelor informații. Un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului de Apărare al SUA a descris totodată ofensiva din estul Ucrainei ca fiind „foarte ușoară” și „minimă în cel mai bun caz”.
Bombardamentele, totuși, continuă. Încă de luni seară, în orașul portuar Odesa din sudul țării, sunt raportate explozii de rachete, soldate și cu răniți, dar și cu morți. Potrivit președintelui Ucrainei, un băiat de 14 ani și-ar fi pierdut viața în urma atacurilor din partea forțelor armate rusești.
Explozii puternice în regiunea rusă Belgorod
De asemenea, în noaptea de luni spre marți au putut fi auzite explozii și în orașul Belgorod din Rusia. Guvernatorul regiunii ruse, Viaceslav Gladkov, a susținut că sunetele exploziilor auzite de locuitori sunt legate de misiunile de luptă desfășurate de aviația rusă.
„Am vrut să risipesc temerile locuitorilor din regiune că cineva sau ceva a zburat de pe teritoriul Ucrainei. Nu este vorba de așa. Aviația noastră militară a efectuat misiuni de luptă ca parte a operațiunii militare speciale”, a transmis Viaceslav Gladkov, oferind asigurări că populația rusă nu este în pericol.
Potrivit guvernatorului Belgorod, nu au fost înregistrate pagube sau victime în urma celor două explozii.
Incendiu la o editură pro-Kremlin de lângă Moscova
Un incendiu de proporții a izbucnit la depozitul editurii pro-Kremlin „Prosveshchenie”, în apropiere de Moscova, a anunțat agenția de presă Nexta. Aproape 34 de mii de metri pătrați au ars în noaptea de luni spre marți. Un hangar din districtul Bogorodskoe, unde erau depozitate materiale tipărite, a luat, de asemenea, foc.
La locul manifestării incendiului se află cel mai mare complex de depozite. Unele dintre spații au fost închiriate de Enlightenment and Stock Trading LLC, potrivit Telegram Mash.
Aproximativ 100 de pompieri şi 33 de echipamente de stingere a focului au intervenit pentru localizarea flăcărilor, care au fost catalogate ca având un grad de dificultate „crescut”. Specialiștii fac măsurători ale purității aerului, din cauza fumului dens care se propagă deasupra regiunii.
Când plănuiește Rusia anexarea Donețk și Luhansk
Potrivit Statelor Unite, Moscova se pregătește să anexeze noi porțiuni vaste de teritoriu ucrainean în următoarele zile ,acționând potențial pentru a consolida controlul asupra unei mari părți din estul țării, chiar dacă forțele rusești se luptă să captureze zone cheie pe câmpul de luptă.
Nu este clar cum ar răspunde forțele ucrainene și aliații lor la o astfel de încercare, care ar fi un ecou al anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, dar, cu o diferență crucială, ar avea loc în timp ce forțele loiale Ucrainei luptă pentru a păstra controlul asupra teritoriului lor.
Un oficial american de rang înalt a declarat că serviciile de informații „foarte credibile” indică faptul că Rusia va organiza probabil referendumuri frauduloase la mijlocul lunii mai, în care cetățenii din Donețk, Luhansk sau Herson par să își exprime sprijinul pentru părăsirea Ucrainei și trecerea acesteia în componența Rusiei. După aceea, Rusia va instala probabil lideri loiali Moscovei în aceste zone.