Libertăţile civile în Franţa au înregistrat un declin anul trecut, arată un raport al Freedom House, dat publicităţii joi. Raportul invocă măsurile restrictive luate de guvernul de la Paris în privinţa imigranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi „deportarea sistematică” a miilor de romi spre România.

Raportul Freedom House, care analizează evoluţiile din anul 2010 relevă un declin la nivel mondial al drepturilor politice şi al libertăţilor civile, observat inclusiv în Uniunea Europeană, în ţări precum Franţa, Ungaria şi Letonia. Este al cincilea an consecutiv de declin observat de organizaţia non-guvernamentală cu sediul la Washington, care publică raportul anual privind „Libertatea în lume” începând din 1972.

În Europa occidentală, care înregistrează în continuare (alături de America de Nord) cele mai bune scoruri în privinţa libertăţilor civile, principala problemă o reprezintă măsurile luate împotriva imigranţilor, în special a celor musulmani, notează raportul, care aminteşte de controversele legate de construirea moscheilor, de legile care interzic purtarea veşmintelor musulmane şi de cele care reglementează mai strict cadrul pentru obţinerea cetăţeniei. „Franţa este una dintre ţările care au adoptat restricţii privind purtarea vălului musulman în spaţiul public. Într-o altă măsură luată împotriva imigranţilor, Franţa a deportat sistematic mai multe mii de romi în România, motiv pentru care a fost criticată aspru de oficialii UE”, spune Freedom House.

În ciuda declinului semnalat, Franţa îşi păstrează în continuare cel mai bun scor acordat de Freedom House în privinţa drepturilor politice şi a libertăţilor civile, „1”.

Letonia şi Ungaria, probleme cu presa

Potrivit raportului, România îşi păstrează în continuare statutul de „ţară liberă”, scorul înregistrat de România în cazul drepturilor politice şi cel al libertăţilor civile fiind de „2”.

Un declin al libertăţilor civile în UE a fost observat însă în Letonia şi Ungaria. În cazul Ungariei, raportul notează politicile adoptate de premierul Viktor Orban în scopul consolidării controlului statului asupra instituţiilor independente.

Una dintre problemele semnalate de Freedom House este chiar controversata lege a presei, care „include crearea unui nou consiliu media dominat de partidul aflat la guvernare, care are capacitatea de a aplica amenzi mari instituţiilor de presă din radiodifuziune, print şi din mediul online”.

Probleme cu presa are şi Letonia. Freedom House spune că declinul libertăţilor civile în acest caz, consemnat în raport cu o modificare a scorului de la „1” la „2”, este justificat de impactul provocat de recenta vânzare, în condiţii netransparente, a unuia dintre cele mai influente ziare ale ţării.

Moldova, ceva mai liberă

Republica Moldova îşi menţine statutul de ţară „parţial liberă”. Raportul notează chiar că scorul libertăţilor civile acordat acestei ţări s-a îmbunătăţit, de la „4” la „3”, datorită unui climat media mai echilibrat şi mai divers şi a unei reduceri în gradul de ostilitate a gvernului faţă de societatea civilă.

Starea drepturilor omului şi a libertăţilor din Rusia, ţară care „nu este liberă”, s-a înrăutăţit în ultimul an, constată raportul. Freedom House observă că în Rusia unii oameni sunt urmăriţi în justiţie din motive politice, iar nivelul corupţiei nu s-a redus, în ciuda faptului că autorităţile ruse au promis să lupte contra mitei, să-i tragă la răspundere pe criminalii care au omorât jurnalişti şi să consolideze statul de drept.  

Pedeapsa cu închisoarea dată fostului patron al companiei petroliere Iukos, Mihail Hodorkovski, este menţionată în raportul care nu uită declaraţiile publice prin care premierul Vladimir Putin s-a antepronunţat în privinţa acestui caz. Ucraina şi-a pierdut statutul de „ţară liberă” după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici. Alegerile nu se mai desfăşoară corect, iar militanţii pentru drepturile omului sunt ameninţaţi, constată Freedom House.

China, un model urmat doar de dictatori

În lista ţărilor cu cele mai puţine libertăţi au fost incluse Libia, Iranul, China şi Belarus, unde situaţia s-a înrăutăţit după alegeri, dar şi Tadjikistan şi Uzbekistan.

Ca şi Rusia, China este încadrată în rândul ţărilor care „nu sunt libere”. „În ciuda discuţiilor privind modelul chinez”, notează raportul Freedom House, „nicio societate nu a indicat vreo dorinţă de a imita sistemul politic care îi guvernează pe chinezi, împreună cu aparatul său elaborat de cenzură, reprimarea religiei şi dispreţul pentru cultura minorităţilor”.

„Doar despoţii care caută metode mai eficiente şi mai cuprinzatoare de control văd în China – sau în Rusia – un tipar ce merită replicat”, mai notează raportul Freedom House.