Raport Unicredit. În raport se anticipează o scădere a deficitului bugetar până la 7% din PIB în 2021, respectiv 4% din PIB în 2022, menţinând datoria publică sub nivelul de 50% din PIB până în 2022 şi ratingul ţării în categoria recomandată investiţiilor. Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacţionare 4,90-5,00.

Pe fondul gestionării deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scădea în continuare, subliniază respectivul raport.

Alegeri anticipate defavorabile PNL și USR-PLUS

„Coaliţia de guvernare formată în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul Naţional Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coaliţie, deşi a pierdut alegerile în faţa Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Cîţu, fost ministru de finanţe, este membru al PNL, iar USR-PLUS şi Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), parteneri în coaliţie, au primit mandate de vice prim-miniştri.

Preşedinţia Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS. Este probabil ca această coaliţie să se menţină cel puţin până în 2022. PNL şi USR-PLUS nu îşi pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionării deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scădea în continuare.

În cazul în care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren în faţa Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreapta care, în mod surprinzător, a devenit al patrulea partid ca mărime din Parliament. Priorităţile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei şi relansarea economică”, se precizează în document.

Riscul este ca relansarea economică să fie mai lentă

Raportul specifică și că este puțin probabil ca vaccinurile să ofere o rezolvare rapidă a crizei sanitare, în condițiile în care capacitățile și personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populația este încă destul de reticentă. Pentru a încuraja imunizarea, comunicarea oficială trebuie să se îmbunătățească. Principalul risc este ca relansarea economică să fie mai lentă decât anticipează autoritățile.

Raport Unicredit. Măsuri implementate cu întârziere

În 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie în comparație cu tările vecine. Dar multe măsuri au fost implementate cu întârziere din cauza ineficiențelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat în faptul că România a avut în T3 2020 cea mai mică revenire dintre țările din Europa Centrală și de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE), se precizează în raport.

Economiștii estimează o creştere economică de 3,7% în 2021 şi 5% în 2022, după o contracţie de 5,5% în 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este aşteptată în prima jumătate a anului 2022.