Corespondență de la Bruxelles — Audierile pentru confirmarea lui Raffaele Fitto, desemnat comisar european pentru politica de coeziune, au declanșat reacții aprinse în Parlamentul European. Întrebările legate de România și de extinderea Uniunii Europene au generat discuții tensionate.

 Fitto a evidentiat importanța dialogului deschis cu țările candidate la UE, precum Republica Moldova. De asemenea, a punctat necesitatea de a sprijini dezvoltarea regională echitabilă pentru statele actuale și viitoare membre ale Uniunii Europene.

Va susține Fitto România și regiunile estice?

Planurile privind Romania si regiunea estica care ar putea beneficia de sprijinul financiar in cazul extinderii au fost menționate. Acesta a susținut nevoia unui dialog intensificat cu țările candidate și a recunoscut necesitatea consolidării capacităților administrative locale pentru a facilita integrarea eficientă a acestor state.

„Trebuie să întărim dialogul cu aceste țări și să asigurăm finanțare adecvată,” a afirmat el, punând accent pe importanța unei politici de coeziune care să echilibreze interesele statelor membre actuale și ale celor în curs de aderare.

Acuzat de centralizarea fondurilor. Fitto respinge criticile

Fitto a fost, de asemenea, acuzat că a centralizat resursele politicii de coeziune pe perioada mandatului său ca ministru în Italia, subminând astfel autonomia regiunilor și principiul subsidiarității. „Nu știu cum să repet mai clar,” a răspuns el la aceste acuzații, subliniind că reformele din Italia au fost realizate prin acorduri ferme cu regiunile și nu au implicat centralizare. „Există un decret lege care confirmă că autoritățile regionale au aprobat aceste măsuri,” a adăugat el, susținând că fondurile au fost distribuite echitabil și că nu există o bază pentru acuzațiile de centralizare.

România și Moldova. Întrebări deschise despre coeziune și viitorul Europei

Întrebările asupra viitoarei strategii de coeziune au evidențiat importanța regiunilor estice, inclusiv a României și Republicii Moldova. Fitto a recunoscut că extinderea UE către aceste regiuni aduce atât provocări, cât și oportunități pentru politica de coeziune. „Vom crea condiții echitabile pentru aceste regiuni, dar va fi nevoie de un sprijin financiar suplimentar,” a afirmat el.

Relația cu partidul său, Frații Italiei, ridică întrebări

Un alt punct fierbinte al discuției l-a constituit afilierea politică a lui Fitto. Deși a evitat în mod constant să discute despre partidul său actual, Frații Italiei, cu rădăcini neofasciste, membri ai Parlamentului din partea stângii l-au criticat pentru această legătură. Europarlamentarul german Rasmus Andresen i-a cerut lui Fitto să se distanțeze de această asociere, făcând referire la incidente în care membri tineri ai partidului ar fi efectuat saluturi fasciste. Cu o ironie subtilă, Fitto a evitat însă să ofere un răspuns direct, limitându-se la a mulțumi pentru „comentariul politic” și reafirmând că se află acolo pentru a reprezenta interesele Uniunii Europene, nu ale unui partid.

Agenda separată sau politică de coeziune unitară?

Cu toate acestea, scepticismul față de agenda lui Fitto rămâne. Eurodeputați precum Hermida-van der Walle au criticat răspunsurile vagi oferite de acesta și au contestat compatibilitatea sa cu rolul pentru care a fost propus. Poziția sa politica anterioara este considerată ca fiind în contradicție cu principiile UE. Fitto, însă, a reiterat că va respecta angajamentele europene și va acționa în spiritul colegialității.

În fața întrebărilor insistente, Fitto a oferit răspunsuri care au trezit atât încredere, cât și suspiciuni. Audierile au lăsat deschise întrebările asupra agendei sale reale și asupra capacității lui de a depăși controversele anterioare pentru a promova o politică de coeziune unită, esențială pentru stabilitatea Uniunii Europene în contextul extinderii și al provocărilor economice actuale.