Raed Arafat va fi lăsat fără Serviciul de Urgență SMURD, despre care ministrul Alexandru Rafila susține că ar trebui să treacă la Ministerul Sănătății. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi o lovitură grea pentru Arafat, cel care a organizat Departamentul pentru Situații de Urgență și SMURD.

Alexandru Rafila susține că serviciile medicale de urgenţă trebuie integrate în structurile Ministerului Sănătăţii. Serviciul medical de Urgență – SMURD, a fost organizat de Raed Arafat și funcționează în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Prin preluarea la Ministerul Sănătății, Alexandru Rafila îi dă o lovitură grea lui Raed Arafat, secretarul de stat cu care are o relație mai mult decât rece. Serviciul SMURD a fost gândit să funcționeze în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Arafat.

Oficial, Alexandru Rafila și-a justificat cererea spunând că Ministerul Sănătăţii este cel care poartă responsabilitate pentru activitatea medicală, „atât în faţa profesioniştilor din sănătate, cât şi în faţa opiniei publice”.

„Toate aceste lucruri trebuie să facă parte dintr-o gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătăţii. Mă bucur că avem parteneri profesionişti la nivelul DSU. Este domnul doctor Arafat care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani. În mod evident discutăm despre o activitate medicală, iar o responsabilitate atât în faţa profesioniştilor din sănătate, cât şi în faţa opiniei publice este a Ministerului Sănătăţii”, a declarat Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a pus ochii pe SMURD

Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că serviciul de urgență SMURD trebuie să treacă de la Ministerul de Interne la Ministerul Sănătății. practic Rafila cere o transformare radicală a serviciilor medicale de urgență.

„SMURD este o structură a DSU care şi-a făcut foarte bine datoria. Întotdeauna le voi mulţumi public pentru ceea ce fac, dar integrarea serviciilor de urgenţă cu celelalte servicii de urgenţă prespitalicească pe care le oferă sau UPU sau compartimente de primiri urgenţe cu celelalte activități ale sistemului sănătate este absolut necesară. Ele nu funcţionează separat. Trebuie să funcţioneze integrat, iar lucrul ăsta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român care nu trebuie să ţină cont de persoanele care într-un mod sau altul ocupă o poziţie de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să ţină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate”, a mai spus Alexandru Rafila.

Miza unei astfel de mutări este semnificativă, dat fiind că în anul 2021, bugetul Inspectoratului pentru Situații de Urgență a fost de peste 2 miliarde de lei. La rândul său, SMURD are un buget separat, alimentat din mai multe surse. Banii vin de la Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor, donatii, sponsorizari, dar și din bugetele autoritatilor publice locale.

Rafila și Arafat au o relație rece

Pe de altă parte, relația dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat este mai mult decât tensionată. Diferendele dintre cei doi au apărut încă din primele zile ale guvernării PSD – PNL. Cei doi au avut dispute în ceea ce privește gestionarea pandemiei de Covid. Una dintre primele decizii ale ministrului Rafila a fost să-l împiedice pe Raed Arafat să prezinte informații despre pandemie în cadrul conferințelor săptămânale de presă.

„Mă înţeleg instituţional, dacă vreţi. Încercăm să ne vedem fiecare de treaba lui şi aşa cum am mai spus Ministerul Sănătăţii trebuie să aibă poziţia de responsabilitate pe care o regăsim inclusiv în hotărârea de funcţionare a Guvernului României şi cred că toată lumea îşi dă seama că este o problemă care ţine de sectorul sanitar”, spunea ministrul Sănătăţii la începutul lunii decembrie despre relația cu Arafat.

Situația a degenerat într-una din primele ședințe ale guvernului Ciucă, din luna decembrie, când Raed Arafat a propus, ca măsură de combatere a pandemiei, testarea tuturor celor care intră în țară, iar ministrul PSD, Alexandru Rafila s-a opus. Argumentul invocat a fost de natură electorală: nemulțumirea pe care o astfel de măsură ar stârni-o în rândul românilor din Diaspora, veniți în țară de sărbători.