Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat a prezentat felul în care funcționează serviciul de urgență în România și de ce intervențiile sale sunt eficiente. El și-a ilustrat prezentarea cu imagini dintr-o acțiune de salvare a unui echipaj SMURD. Arafat a subliniat că structura Departamentului pentru Situații de Urgență este complex și interdependentă. De aceea nu poate funcționa la fel de eficient fără să existe coordonare.

Șeful DSU a explicat cum funcționează serviciul de intervenții în caz de urgență, în România. El a precizat că acesta are o structură complexă și interdependentă, iar acțiunile sunt coordonate unitar. Acest lucru dă eficiență fiecărei acțiuni. Explicațiile lui Raed Arafat vin în contextul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și-a exprimat dorința de a muta SMURD-ul sub tutela instituției pe care o conduce.

Șeful DSU și-a exemplificat explicațiile în contextul prezentării unei operațiuni de salvare aeriană realizată echipa SMURD din Caransebeș.

„O nouă misiune de salvare aeriana realizata de echipa de pe elicopterul SMURD din Caransebes! Filmuletul arata medicul SMURD si pacientul accidentat, ridicati, cu ajutorul troliului, dintr-o zona montana greu accesibila. Astfel de misiuni de salvare sunt finantate in cea mai mare parte din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, plata costurilor salariale ale medicului si ale asistentului medical, care provin din unitatile de primiri urgente, este asigurata din bugetul de stat prin Ministerul Sanatatii, la fel si costurile materialelor sanitare si ale medicamentelor”, a scris Raed Arafat în prezentarea pe care a făcut-o pe Facebook.

Cum se calculează costurile orelor de zbor

El a precizat, în acest context, că mare parte din orele de zbor efectuate de elicopterele Inspectoratului General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt destinate asigurării asistenței medicale de urgență.

„Restul cheltuililor care includ costurile salariale ale piloților, costurile de operare ale elicopterului precum și costurile de mentenanta ale acestuia, sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Interne, ele alcătuind peste 90% din totalul costului orei de zbor. Numărul orelor de zbor asigurate de Inspectoratul General de Aviatie din cadrul MAI pentru activitatea medicală de urgență și pentru operațiunile SMURD de salvare aeromedicală depășește 6.500 / an, diferența de până la aproximativ 9000 de ore de zbor / an fiind orele pentru instruire și pentru misiunile specifice situațiilor de urgență non-medicale, precum și pentru cele de ordine publică.

Cu alte cuvinte, marea majoritate a orelor de zbor efectuate de Inspectoratul General de Aviație din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt destinate asigurării asistenței medicale de urgență! La rândul sau, Inspectoratul General de Aviație se află în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, care are rolul coordonării integrate în ce privește asigurarea misiunilor de proectie civilă, inclusiv a celor de asistență medicală de urgență și de Salvamont.

Finanțarea misiunilor executate de Salvamont provine din bugetul autorităților publice locale chiar dacă coordonarea operațională este asigurată de Departamentul pentru Situații de Urgență. La o misiune de acest tip participă de obicei mai multe structuri. Astfel, în afara echipajului aerian de salvare, participă după caz, structurile Salvamont, Jandarmeriei Montane, Serviciile de Ambulanță, structurile IGSU care includ și echipajele terestre SMURD”, a completat șeful DSU.

Un sistem complex și interdependent

Potrivit afirmațiilor lui Raed Arafat, sistemul de urgență din România este complex, interdependent și se integrează mai multor structuri care aparțin mai multor instituții. La o operațiuni participă și unitățile de primiri urgență, prin personalul medical, dar și lucrători din structurile MAI și ale autorităților locale.

„Totodată participa și unitățile de primiri urgențe prin personalul medical care deservește elicopterele sau ambulanțele de terapie intensivă precum și prin faptul că asigura continuitatea îngrijirilor pacientului și investigării acestuia până la internare sau transfer către altă unitate sanitară cu nivel de competență mai ridicat. În cazul transferului, din nou se apelează la structurile aeriene sau terestre ale SMURD sau la Serviciile de Ambulanță.

Pentru executarea misiunilor cu troliu, un proiect finanțat de guvernul Elvețian a fost implementat, în perioada 2013-2016, de Inspectoratul General de Aviație și REGA (Serviciul Aerian de Salvare din Elveția) fiind pregătiți medicii, asistenții, personalul Salvamont și în mod deosebit piloții, că să poată execută astfel de misiuni complexe în siguranță”, a mai spus Raed Arafat.

Primele misiuni de salvare cu troliu

Șeful DSU a amintit când au fost realizate primele intervenții de salvare a persoanelor din zone greu accesibile cu elicopterul. El a arătat că acest mecanism este în extindere și urmează să fie înființate noi puncte de lucru.

„Primele misiuni SMURD realizate folosind troliul pentru salvarea persoanelor din zonele greu accesibile au fost executate în anul 2016. Începând cu anul trecut s-a deschis primul punct de salvare aeromedicala într-o zona montană la Caransebeș, urmând că în cursul acestui an să mai deschidem două puncte, unul la Brașov și al-doilea în județul Suceava.

Sistemul de urgență din România este unul complex, interdependent, care integrează mai multe structuri care aparțin mai multor instituții, aflate din 2014 sub o coordonare unitară integrată, asigurată de DSU!”, a concluzionat Arafat.