Teoria economică spune că salariul este stabilit în funcție de productivitate

Frământările din ultimele luni privind majorările de salarii, de pensii, reducerile de taxe şi impozite au generat două curente de opinie în rândul analiştilor economici. O parte susţin că fără o creştere a remuneraţiilor, bugetul va fi tot mai sărac, oamenii vor migra spre alte pieţe, mai ofertante, iar investiţiile vor stagna. Pe de altă parte, cei care critică Programul de Guvernare pe componenta salarială şi bugetară sunt de părere că România va intra în criză economică, având în vedere că deja cursul valutar dă semne de nervozitate, că deficitul şi datoria publică se vor mări şi că inflaţia va exploda. În dorinţa de a asculta ambele opinii, vă prezentăm câteva considerente economice oferite de trei specialişti

Ilie Şerbănescu – Singura soluție: majorarea salariilor

România a devenit, din păcate, o colonie a Uniunii Europene.

Cheia problemei economice, în România, sunt salariile. Doar majorând remuneraţiile mai rămâne ceva şi în România.

Oricât ai calcula, productivitatea muncii în România este mai mică de 3-4 ori faţă de cea a Germaniei, dar dacă le comparăm cu salariile, din aceeaşi ţară, diferenţa este de 6-7 ori, ceea ce, în opinia mea, este un salariu colonial şi nu există o justificare economică a faptului că există această discrepanţă faţă de salariile occidentale. Teoria economică arată că nivelul salarial este stabilit în funcţie de productivitate.

Singura soluţie pentru colectări bugetare mai mari, pe care Dragnea a intuit- o sau i s-a spus, este de a majora salariile. În opinia mea, aceste majorări salariale deranjază capitalul străin. Multinaţionalele au venit să exploateze salarii mici, iar Liviu Dragnea îi deranjează.

Jumătate din economia României este în mâna capitalului străin, dar jumătatea importantă, resurse economice, industrie, păduri, pământ. Cealaltă jumătate, adică ce a rămas este a României şi a românilor. A mai rămas Hidroelectrica, „perla coroanei”. Aceasta produce 25% din energia electrică a ţării, energia cea mai ieftină. O vor şi pe aceasta şi, în acest sens se fac presiuni .

Aş vrea şi eu să ştiu dacă la PIB-ul României, de 160 miliarde euro cu 55% capital, rezultă 80 miliarde euro profit, de ce în bugetul fiscalizat se regăsesc doar 17 miliarde euro, din cei 80 de miliarde euro, unde sunt celelalte 60 miliarde euro? Restul banilor sunt trimişi din România prin preţuri de transfer, consultanţi, etc. Este ridicol, capitalul străin raportează profit de 3 miliarde euro, mai mic decât cel românesc!

Despre FMI pot să spun că este brokerul multinaţionalelor. Să nu ne amăgim!

În opinia mea, deprecierea leului e o poveste de adormit copiii. La cârma leului este un domn, Isărescu, care este etern. El face ceea ce finanţa internaţională îi spune să facă. BNR este cel mai mare jucător valutar de pe piaţă şi are o singură motivaţie şi un singur obiectiv: veniturile capitalului străin realizat în lei să nu valoreze mai puţin în valută. De aceea nu se va accepta niciodată o depreciere a leului prea mare, pentru a nu pierde bani capitalul străin.

Radu Soviani – Guvernul continuă politica fiscală iresponsabilă

Guvernul actual nu a făcut decât să continue politica fiscală iresponsabilă, de adâncire a deficitului bugetar/datoriei publice în sens contrar cu mersul economiei. Acest lucru este relevat cel mai bine de evoluţia câtorva indicatori cheie în 2016: Creşterea economică a fost de 4,9%, dar datoria publică, nominal, s-a majorat într-un ritm dublu. Doar în luna decembrie 2016, România a cheltuit, pe datorie, circa 13 miliarde de lei. La o creştere economică de 4,9%, deficitul bugetar aproape s-a dublat. Evoluţia economiei din 2015-2017 arată fără dubiu că reducerile de taxe nu se plătesc singure.

Deci, din păcate nu riscăm un nou împrumut din partea FMI ci ceva mult mai grav: creşterea necesarului de finanţare al statului român, brusc, fără sens şi păgubos. În condiţiile în care dobânzile de finanţare ale statului mai degrabă vor creşte în perioada urmatoare, intrăm într-o spirală specifică oricarei crize bugetare: confruntat cu propriile cheltuieli iresponsabile, necesarul de datorie creşte. Finanţatorii privaţi sunt încă dispuşi să împrumute statul, dar cu două efecte negative pentru economia reală: dobânzile vor fi mai mari pentru stat (ceea ce accentuează criza bugetară în condiţia lipsei măsurilor corective), dar acest apetit reimpulsionat pentru a împrumuta statul va fi, din nou, în dauna sectorului privat, care în sine se va confrunta cu împrumuturi mai scumpe.

Desigur, deprecierea leului este indusă de această criză bugetară şi tolerată de către titularii de politici. Nominal, vor intra ceva mai mulţi lei la buget în urma acestui set primitiv de măsuri economice, pentru că în sine deprecierea leului şi majorarea inflaţiei nu înseamnă decât confiscarea unei părţi a puterii de cumpărare a românilor. Deci deprecierea leului este cauzată de conştientizarea crizei bugetare şi de către investitorii de portofoliu.

Reza Baqir - Sunt amenințate realizările din ultimii ani

Reducerile de impozite şi taxe precum şi majorările salariale ameninţă realizările din ultimii ani.

Reducerile succesive de impozite şi taxe, majorările salariale ce depăşesc creşterile de productivitate şi investiţiile publice de calitate de volum redus încep să ameninţe realizările din ultimii ani şi restrâng creşterea potenţială a economiei româneşti, declara Reza Baqir, şeful misiunii FMI pentru România.

„Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aş vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuţiile pe bugetul 2018. Informaţiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 şi pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie, care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an”, a spus Baqir.

Oficialul FMI consideră că listarea companiilor de stat precum Hidroelectrica ar ridica România la statutul de piaţă emergentă, iar costul creditării ar scădea.

În ceea ce priveşte fondurile europene, el a precizat că o absorbţie aproape de 100% ar creşte PIB-ul potenţial.

La începutul acestui an, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, a spus că vânzarea Hidroelectrica ar putea upgrada România la statutul de piaţă emergentă, iar unul dintre efecte ar fi majorarea pensiilor pentru 6 milioane de români.