Acum exact 25 de ani se punea punct celei mai mari escrocherii din istoria României care promiteam oamenilor că pentru orice sumă depusă, după trei luni, vor primi de opt ori mai mulți bani. Pe 14 august 1994, era declarat falimentul „circuitului financiar” Caritas care începuse în aprilie ’92. De fapt, plățile fuseseră sistate încă din octombrie 1993.

În jocul piramidal au fost atrași milioane de români iar datoria a fost estimată la 450 de milioane de dolari, în condițiile în care în jocul piramidal oamenii investiseră aproximativ un miliard de dolari. S-a estimat că circa o treime din gospodăriile românești au participat la uriașa înșelătorie. Însuși Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, aprecia că în joc se rulase cam o treime din masa monetară a țării.

Greu de crezut astăzi, dar creierul întregii afaceri a fost un banal contabil din Brașov, stabilit la Cluj, pe nume Ioan Stoica. În 1995 a fost condamnat la șapte ani de închisoare. A făcut apel și pedeapsa i s-a redus la doi ani, iar după recurs a mai rămas cu un an și jumătate de pușcărie. În iunie 1996 a fost eliberat. Nu se mai știe mare lucru despre el. A refuzat, constant, orice apariție publică și a trăit, la limita sărăciei, într-o garsonieră din Brașov de unde a fost evacuat anul trecut pentru neplata întreținerii.

De atunci, practic, a dispărut ca măgaru’n ceață. Cum a fost posibilă o asemenea escrocherie, urmată de alte clone mai mici precum Gerald, Philadelphia, Mondoprosper, Delphin, Safi și, zece ani mai târziu, FNI-ul lui Vântu? Ce au vegheat poliția și SRI-ul? Ce s-a întâmplat cu banii oamenilor păcăliți? Au luat bani de la Caritas potentații acelor timpuri? A avut Stoica protecție de „sus”?

Bogdan Eduard, ziarist de 27 de ani, pe atunci corespondentul de Cluj al Evenimentului zilei, povestește astăzi, cum a văzut el fenomenul, cu ochi de reporter. O reconstituire. Pentru ceea ce a relatat el în ziar a primit amenințări cu moartea, s-a pus un premiu pe capul său, a fost la un pas să fi e linșat și a trebuit să fugă din Cluj.

Stoica a vrut să-l „cumpere” pe corespondentul EVZ

Bogdan Eduard a fost unul dintre primii ziariști, dacă nu chiar întâiul, care a demascat escrocheria acestul joc piramidal. Cum a fost atunci? L-a cunoscut personal pe Stoica? Reporterul scormonește prin memorie: „Caritasul începuse să funcționeze în redacția unui ziar local «Mesagerul transilvan». Directorul acelui ziar, Octavian Iacob, îl adusese pe Stoica de la Brașov. Într-o seară am ajuns în redacția acelui ziar unde era și Stoica. Atunci l-am văzut prima oară.

El, în cartea pe care a scris-o, scrie 24 de pagini despre mine ca despre un «tânăr promițător», dar care l-a deranjat foarte tare că l-am înjurat pe Coposu… Neadevărat și ce avea una cu alta? Mă rog, eu i-am spus atunci că nu se pot face bani cu o chitanță pe care se află o sumă pe care o înmulțești de opt ori. Mi s-a părut extrem de arogant și mi-a zis că, dacă nu cred, îmi completează el o chitanță, din banii lui, să-mi arate că mă face milionar. I-am spus, de față cu toată redacția, că fac ceva pe banii lui”. Reporterul veteran nu se poate abține să nu râdă: „Pe vremea aceea aveam un salariu formidabil și Ion Cristoiu ne învățase că pe noi nu ne bate nimeni. Nici nu se punea problema să pun botu’ la șpagă!”.

Funar se visa președinte și-l voia pe Stoica ministru de Finanțe

Se știe că fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, i-a pus la dispoziție lui Stoica un spațiu chiar în incinta primăriei. Acolo a funcționat Caritasul la început. Cum așa? A luat Funar bani de la Stoica? „Nu știu dacă a luat sau nu, dar a încercat să profite la maximum de notorietatea lui Stoica. Funar voia să ajungă președintele României și se lăuda că dacă-și împlinește visul îl pune pe Stoica ministru de Finanțe. De altfel, cînd jocul a început să aibă surtcircuituri, Stoica a organizat un miting pe stadionul lui «U» Cluj, cu 25.000 de oameni, la care a venit și Funar. Eu eram ca un «pui de Gostat» în tribună, că mi-era frică să nu mă omoare lumea pentru că scrisesem împotriva circuitului”, povestește Bogdan Eduard.

Care era atmosfera la Cluj în acei ani? Cum era văzut patronul Caritasului în oraș? Ziaristul se entuziasmează: „Uau! Păi, era ca Mesia! Se cumpărau în draci apartamente și mașini străine! Foarte puțini și-au economisit banii. Acu’, după atâția ani, îl văd ca pe un exercițiu de lăcomie… Aproape toți își redepuneau banii! Nici nu-i ridicau. Pur și simplu băgau chitanțele înapoi”.

Bodyguarzii lui Stoica jucau fotbal cu baloți de bani

Bogdan Eduard povestește o fază antologică, elocventă pentru ce se întâmplat, atunci, la Cluj: „La un moment dat, Stoica nu mai avea loc unde să țină banii în spațiul dat de Funar la primărie. A închiriat Sala Sporturilor. M-am deghizat și m-am dus să văd ce-i acolo. Nu mi-a venit să cred. Tot terenul de joc era plin cu baloți de bani cât un televizor măricel.

Bodyguarzii își făcuseră «porți» din baloți și jucau fotbal cu o legătură de bani pe post de minge. Aș fi putut să iau un balot cu mine, că nu mă întreba nimeni nimic”.

Bogdan Eduard a lucrat la EVZ de la primul număr până în anul 2000, când a plecat la Antena 1 de Cluj și la Gazeta de Cluj, unde a fost redactor șef. Din 2002 până în 2004, a fost șeful departamentului „Eveniment” la Gardianul.

Apoi, s-a reîntors în televiziune ca director al postului Alpha TV, urmat de AXA TV și, din 2006, la Orizont TV, televiziune al cărui proprietar este acum. A fost singurul ziarist român care a avut curajul să meargă de capul său
în Afganistan, într-o vreme când România nu avea trupe în acestă țară. Un reporter de cursă lungă.

Căutat de interlopii din întreaga țară

În urma reportajelor sale din Evenimentul zilei, Bogdan Eduard a devenit inamicul personal al lui Ioan Stoica. Când ieșea din casă se deghiza. Cum trăia el cu frica-n sân și cum își făcea meseria? Se înfioară, un pic, și deapănă o amintire de te ia pe șiră: „Aveam o cârciumioară unde eram de-al casei. Se numea Lacto Bar. Nu mă gândeam că textele mele vor provoca asemenea reacții.

Am înțeles asta când chelnerița de acolo m-a sunat acasă și m-a avertizat să nu mai trec pe acolo că mă caută niște interlopi. L-am sunat pe Virgil «Vulpea» Ardelean, că mi se părea că e singurul oponent al lui Stoica din partea autorităților clujene. A verificat personal și mi-a zis: «Bogdane, ai grijă, că din momentul ăsta nu te mai pot apăra nici eu»”.

Patru zile mai târziu, reporterul și-a luat inima în dinți, s-a dus acolo și s-a așezat la o masă. N-a trebuit să aștepte mult: „A venit unul, Petrică Samoilă, un «dulap» de om, de «doi pe doi». M-a luat tare și am crezut că mă calcă în picioare. La un moment dat mi-a spus: «Dacă ești bărbat vii cu mine!». M-am dus”.

S-a ascuns, pe banii ziarului, la Eforie

Reporterul recunoaște că eram tânăr și inconștient: „Acum realizez. M-a dus la el acasă, într-o comună de lângă Cluj. Mi-a pus o pălincă și m-a pus să-i explic mecanismul circuitului. După patru ore eram deja prieteni. Ăsta a fost alt noroc de-al meu. Mi-a zis că s-a pus pe capul meu un premiu de 100.000 de mărci. Noaptea, la ora două, m-a dus la gară și m-a urcat într-un tren, nu înainte să-mi zică: „Copile, trebuie să pleci din Cluj, că ăștia te omoară!”. Atunci am aflat de la el că liderii lumii interlope din toată România îl contactaseră pe Petrică Samoilă să mă găsească, că băgaseră bani în circuit. Nu el îmi voia capul, ci ăia!”. Petrică Samoilă a fost, ulterior, condamnat la închisoare: „Acu’, după 25 de ani, mă întreb dacă el a făcut pușcărie pentru înșelătorie sau pentru că trebuia protejat de ceilalți interlopi care-și pierduseră banii. Cred că îi datorez viața”.

Bogdan Eduard avea plete. S-a ras în cap și umbla prin oraș cu ochelari de soare mari, ca ai lui Elvis. Trei săptămâni s-a ascuns, pe banii ziarului, la Eforie. Dar și de acolo a continuat să scrie.

Întâlnirea dintre „Demolatorul” și „Părintele” Caritasului

Culmea este că deși lui Bogdan Eduard îi era frică de Ioan Stoica și acesta, la rându-i, se temea de jurnalist. Acum, reporterul, își permite să rădă: „Adevărul era că mi-era îngrozitor de frică. După aia am aflat că și lui îi era de mine… Abia după câțiva ani am înțeles ce se întâmplase. În cartea sa, Stoica scrie despre mine că am fost «Demolatorul Caritas»”. Ioan Stoica a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie. S-au mai întâlnit sau a mai avut contacte Bogdan Eduard cu fostul său preopinent după eliberarea acestuia în august 1996? Recunoaște; „Da! A fost o întâlnire mijlocită de Antena 1 care s-a și filmat. Ne-am dus la el acasă, la ceea ce urma să fie «împăcarea». Am sfârșit prin a ne certa din nou.

M-am enervat după nici zece minute, că nu voia să spună nimic. Mi-am dat seama că se temea și el, dar nici eu nu scăpasem de spaima interlopilor care puseseră premiu pe capul meu”. Își mai amintește, cu umor, că nevasta lui Ioan Stoica le-a făcut de mâncare niște ouă ochiuri și că, ajuns acasă, i s-a făcut rău și a crezut că a fost otrăvit: „L-am sunat și i-am zis: «M-ați otrăvit!». Și el zicea: «Mă jur pe mama mea că n-a pus nimic! Haideți să mergeți cu mine la analize! Am mâncat și io! Domnu’ Bogdan, vă rog să nu-mi faceți rău!»”. A fost ultima oară când fostul nostru coleg s-a întâlnit cu „Părintele Caritasului”.

Reporterul EVZ, la un pas de linșaj

Care a fost rolul presei, naționale sau locale, în promovarea jocului? Un ziar local, „Mesagerul transilvan”, avea exclusivitate la publicarea listelor cu deponenții câștigători, cunoscutul jurnalist Mihai Tatulici a publicat pe TVR un interviu în care îi ridica mingea la fileu lui Ioan Stoica (foto). Exemple ar mai fi. Au luat anumiți ziariști bani de pe urma Caritasului? Bogdan Eduard dă din umeri și spune că nu știe și că nici măcar cei de la „Mesagerul transilvan” nu sunt astăzi bogați: „Pot să povestesc, însă, altceva.

Undeva, prin ’93, Sorin Roșca Stănescu și regretatul Daniel Tomescu, care erau redactori sefi-adjuncți, l-au trimis la Cluj pe Sergiu Toader, cel care a dus pe cai mari PRO TV și Realitatea TV în anii lor de glorie. Nu credeau că ce scriu eu e adevărat și că nu exagerez. În avion Sergiu a stat alături de directorul aeroportului Băneasa, care se ducea și el să depună bani la Caritas, și i-a spus ăluia că e de la EVZ. La Cluj tocmai se făcea un miting al «caritașilor». Sergiu m-a sunat de pe aeroport.

L-am avertizat că e groasă, să fie foarte atent și să nu ia cu el niciun act și, mai ales, legitimația. S-a dus și acolo l-a recunoscut directorul aeroportului care l-a dat în gât. «Caritașii» l-au luat de picioare, l-au întors cu capu’n jos și l-au scuturat, ca-n desene animate, până i-a căzut legitimația din buzunar. Era la un pas de linșaj”.

Salvat de „Vulpe”

Bogdan Eduard povestește cum a scăpat Sergiu Toader: „Norocul lui a fost că eu îl sunasem pe Virgil «Vulpea» Ardelean, care era șeful Poliției Cluj, și-l rugasem să-l «fileze», protector, pe Sergiu. Polițiștii trimiși de el l-au extras, pe brațe, și l-au dus, din mână în mână, până la o mașină. L-au adus la mine acasă. Când am ajuns și eu mama îi dădea miere că era alb ca varul. Sergiu mi-a zis că și-a văzut moartea cu ochii… «Vulpea» a încercat să-l ducă la aeroport, dar a renunțat că se făcuseră patrule de «caritași» care-l căutau pe colegul nostru. A reușit să-l urce într-un vagon de dormit unde Sergiu a fost închis cu cheia de către conductor. «Vulpea» îi zisese ăluia: «Dacă deschizi ușa asta pînă la București, mâine te arestez!»”.

Se colectau bani și în Parlamentul României

Știe Bogdan Eduard ce oameni importanți au jucat și au luat bani de pe urma acestui joc piramidal? Dar oameni la fel de cunoscuți care și-au băgat banii în Caritas și au pierdut? Se jură că nu știe nume: „Habar n-am, sincer! Dar știu că se făceau liste cu deponenți inclusiv în Parlamentul României! Fostul deputat Ioan Gavra colecta banii și-i depunea la Stoica!”. În ce anume au constat informațiile din articolele sale?

Își frământă mâinile și spune că el nu a făcut anchete, ci a scris doar reportaje corecte despre acest fenomen: „Am avut o singură informație bombă și un mare noroc că n-am apucat să-l întreb pe Stoica, la o conferință de presă, cum a făcut el pușcărie, înainte de ’89, pentru evaziune fiscală și/sau delapidare. Era adevărat! Am publicat informația fără să-l întreb. Dacă aș fi făcut-o probabil o încurcam rău. La acea conferință de presă au fost bătuți rău de tot doi ziariști tot pentru niște întrebări. Cel care m-a deturnat a fost comentatorul sportiv Teodor Mateescu de la Radio România care mă ducea cu mașina la conferință și care, când a auzit ce întrebare vreau să pun, a întors mașina și mi-a zis că nu vrea să mă aibă pe conștiință”.

„Raportul Caritas” și lăcomia

Autoritățile și-au dat seama relativ repede de gigantica escrocherie. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a dispus, în 1993, un control. S-a făcut și întocmit un raport (facsimil) care a ajuns și la Ion Iliescu. EVZ a reușit să obțină o copie și l-a publicat în octombrie 1993, în ciuda faptului că documentul era ținut sub cheie de Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților. De ce nu s-a făcut nimic pentru a stopa înșelătoria? Să fi fost teama autorităților de manifestații și dezordine publică într-un moment în care tocmai se instalase în țară o relativă liniște sau Stoica a plătit, „peste rând”, în avans, oameni cheie care au depus bani la el în afacere?

Reporterul e convins că ultima variantă este cea corectă. Bogdan Eduard a jucat sau nu la Caritas? Sau n-avea ce bani să depună? Pe ziarist îl umflă râsul: „N-am jucat! Da’, la un moment dat, tata a depus 2000 de lei, a câștigat, da’ și el s-a lăcomit, la rândul lui și, în loc să ridice banii înmulțiți de opt ori, i-a băgat din noi și i-a pierdut”.

„«Vulpea» știa exact cine, când și cât a luat de la Caritas”

A mai fost un control, finalizat tot cu un raport, făcut de Virgil „Vulpea” Ardelean, pe atunci adjunct al Poliției municipiului Cluj, ulterior șef al celebrei UM 0215. Iar nu s-a întîmplat nimic. Să-l fi protejat, oare, „Vulpea” pe Stoica? Și dacă da, de ce? Bogdan Eduard neagă: „Sub nicio formă! «Vulpea» nu l-a protejat pe Stoica, ci dimpotrivă! Eu cred că el l-a înfundat. Pusese mâna pe dischetele cu deponenți. Știa exact cine, cât și când a luat! Tot felul de oameni importanți…”.

Se estimează că 400.000 de oameni au depus în joc aproximativ o treime din  masa monetară a României. Unde crede Bogdan Eduard că ajuns banii pierduți de deponenții creduli? Jurnalistul spune că nici acum nu-și dă seama: „Ce pot să spun cu certitudine este că n-a fost o creație a «sistemului». Stoica a apărut din neant și o mulțime de oameni au «pus botu’», inclusiv oameni din instituții cheie. De aici și protecția… Cred că e o lecție despre lăcomie și bani nemunciți”.

Te-ar putea interesa și: