Consiliul de Securitate al ONU nu a reuşit să vorbească pe o singură voce vineri, după reuniunea sa de urgenţă provocată de ultimul tir cu rachetă hipersonică al Coreii de Nord, a doua zi după un nou test făcut de Phenian.
LA LIBRE BELGIQUE (Belgia), 2 octombrie 2021 - "Franţa dorea o declaraţie pentru presă, dar Rusia şi China au spus că nu este momentul, că e nevoie de timp pentru a analiza situaţia", a declarat pentru AFP sub acoperirea anonimatului un diplomat al unei ţări membre a Consiliului.
Reuniunea, de ceva mai mult de o oră şi cu uşile închise, fusese cerută de Statele Unite - o iniţiativă rară din 2017 -, Franţa şi Regatul Unit. Obiectivul ei era să examineze tirul de rachetă de la începutul săptămânii făcut de Phenian, rachetă prezentată drept "hipersonică" de Coreea de Nord. De atunci, Coreea de Nord a anunţat că a testat joi cu succes o rchetă antiaeriană "dezvoltată recent".
În proiectul său de text, Parisul voia să afirme "îngrijorarea" Consiliului faţă de activităţile nord-coreene şi "să ceară aplicarea deplină a sancţiunilor", a precizat o sursă diplomatică.
Majoritatea Consiliului, inclusiv Statele Unite, a susţinut proiectul de declaraţie, "dar Rusia şi China au arătat că nu este pertinent în acest stadiu", potrivit aceleiaşi surse.
Coreea de Nord a recurs de multă vreme la teste de armament pentru a face să creasca tensiunile, în cadrul unui proces studiat cu grijă.
"Să testeze temperatura"
Prin ultimele sale acţiuni, Kim Jong Un caută "să testeze temperatura cu Washingtonul" şi "limitele" sale în materie de provocări, a declarat pentru AFP Soo Kim, de la grupul de reflecţie american RAND Corporation.
"El vrea poate să vadă până unde poate merge până ce administraţia Biden începe să cedeze", a adăugat ea.
În 2017, la iniţiativa administraţiei lui Donald Trump, Consiliul de Securitate a adoptat sancţiuni economice grele contra Coreii de Nord după un test nuclear şi testări de rachete.
De la preluarea funcţiei de către administraţia lui Joe Biden, i-a revenit Franţei, puţin cam izolată, să iasă în prima linie pentru a cere o reuniune cu uşile închise a Consiliului de Securitate când Phenianul făcea un test cu rachetă.
Pe 27 septembrie, la scurt timp după tirul cu rachetă prezentată drept hipersonică, ambasadorul nord-coreean la ONU, Kim Song, a afirmat în faţa adunării generale anuale a Naţiunilor Unite că ţara sa are un "drept legitim" să testeze arme şi să-şi întărească capacităţile de apărare".
Dar în opinia şefului diplomaţiei americane, Antony Blinken, dimpotrivă, Coreea de Nord favorizează "instabilitatea şi insecuritatea". "Suntem îngrijoraţi de încălcările repetate ale rezoluţiilor Consiliului de Securitate (al ONU) care favorizează instabilitatea şi insecuritatea", le-a spus seretarul de stat jurnaliştilor în marja unor discuţii la Pittsburgh.
Să-şi umfle pieptul
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a respins mai devreme în cursul zilei de joi oferta de dialog a Statelor Unite, acuzându-l pe preşedintele Joe Biden că ar continua "acţiunile ostile" ale predecesorilor săi, ceea ce Washingtonul a negat imediat.
Prin acest nou tir, Phenianul caută să-şi umfle pieptul şi să "existe pe scena internţională", analizează cercetătorul Ahn Chan-il, fost transfug nord-coreean.
Preşedintele sud-coreean, Moon Jae-in, a reiterat recent apelurile la o declaraţie formală de încheiere a războiului Coreii - ostilităţile au luat sfârşit în 1953 printr-un simplu armistiţiu şi nu printr-un tratat de pace formal.
Prin tirurile sale repetate, Phenianul caută să "câştige timp şi încearcă să profite cât mai mult în acelaşi timp de propunerea Seulului de a declara sfârşitul războiului, şi de oferta Wasingtonului de a sta de vorbă fără consiţii prealabile", spune Ahn Chan-il.
Administraţia Biden a declarat de repetate ori că este gata să reia negocierile fără condiţii prealabile, în vreme ce Coreea de Nord cere ridicarea sancţiunilor radicale.