Ministrul rus de Externe a acuzat din nou Occidentul că a trimis arme în Ucraina și a împins-o într-un conflict, relatează ABC News.

Pentru prima dată de la începutul unei crize a cărei fază de vârf va intra în curând în a treia lună, vineri, s-au auzit mesaje de conciliere. Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord, în timpul unei conversații telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, că este necesară o "dezescaladare" pentru a dezamorsa tensiunile actuale din jurul Ucrainei și pentru a "continua dialogul".

De la Kiev, într-o întâlnire cu jurnalişti străini, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului şi în special presei să nu creeze "panică", presupunând că Rusia îi va invada ţara. Într-o altă apariție în fața diferitelor mass-media, inclusiv la radioul Ecoul Moscovei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a asigurat din capitala Rusiei că "dacă va depinde de Rusia, nu va fi război".

Ministrul rus de Externe a fluturat însă posibilitatea ca Kremlinul să recunoască republicile rebele autoproclamate Doneţk şi Lugansk (Donbas), din estul Ucrainei, ca state independente. Așa cum a făcut în 2008 cu teritoriile georgiene din Osetia de Sud și Abhazia. Dar el a precizat că o astfel de posibilitate "trebuie luată în considerare în contextul liniei de fermitate ca Occidentul să forțeze Kievul să respecte Acordurile de la Minsk".

Aceasta mantră a fost repetată de autorităţile ruse din februarie 2015, când a fost semnată cea de-a doua şi definitiva versiune a acelui pact pentru a opri vărsarea de sânge din Donbas. A fost semnat de Germania, Franța, Rusia și Ucraina, așa-numitul Cvartet sau Grupul Normandiei pentru că s-a născut în acea regiune din nordul Franței.

Macron și Putin au vorbit vineri despre acest lucru, iar Putin a insistat în faţa colegului său francez că "pachetul de măsuri de la Minsk stabilește că trebuie să menținem un dialog direct cu Donețk și Lugansk și să legalizăm un statut special de autonomie pentru Donbas", aspecte în care autoritățile ucrainene văd o capacană, întrucât un dialog fără delimitarea puterilor ce trebuie transferate condamnă orice efort de înțelegere la eșec. Încercările de a-i satisface pe separatiști pot continua fără succes.

Putin consideră însă că întâlnirea emisarilor Grupului Normandia desfășurată miercuri la Paris, potrivit notei distribuite vineri de Kremlin, "a confirmat o stare de spirit favorabilă pentru ca Rusia și Franța să continue să lucreze în acest format". În capitala Franței s-a convenit că prioritatea acum este respectarea deplină a armistițiului.

Dar Macron vrea să meargă mai departe și să repete o întâlnire cu aceiași reprezentanți la Berlin peste două săptămâni. Obiectivul este convocarea ulterioară a unui summit al liderilor Cvartetului Normandia precum cel desfășurat la Paris în decembrie 2019, dar mai fructuos pentru că s-a convenit doar un schimb parțial de prizonieri. La acest summit ar putea participa și Statele Unite și principala problemă de rezolvat ar fi interpretarea acordurilor de la Minsk. Reprezentantul Rusiei la negocierile de miercuri de la Paris, Dmitri Kozak, a recunoscut că "există interpretări diferite".

Lavrov a mai menționat în interviul său că Kievul "nu controlează o parte semnificativă a unităților sale armate și nervii cuiva pot ceda, mulți sunt predispuși la psihoză militaristă. Prin urmare, nu exclud ca cineva să dorească să provoace un război, dar Rusia nu-l dorește”. În plus, ministrul rus a acuzat din nou Occidentul că a trimis arme în Ucraina și a împins-o într-un conflict.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat însă vineri că "nu există evenimente sau acțiuni de natură militară la granița cu Rusia". În timpul unei ședințe de control în Rada Supremă (Parlament), Reznikov a insistat că nu vede "diferențe semnificative în planul militar față de situația din primăvara trecută, cu excepția situației din Belarus", țară care a desfășurat forțe la granița cu Ucraina și amenință că va interveni dacă izbucnește un război.

Lavrov s-a referit și la dorința constantă a lui Zelenski de a se întâlni cu Putin. "Dacă președintele ucrainean vrea să discute despre cum să normalizeze relațiile cu Rusia, să vină la Moscova, Sankt Petersburg sau Soci", a spus șeful diplomației ruse. Dar, potrivit spuselor sale, "să nu vorbim despre Donbas, aceasta este o problemă internă a Ucrainei. Pentru asta, trebuie să meargă la Grupul de Contact Trilateral", format din Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Făcând aluzie la răspunsul pe care Moscova l-a primit miercuri de la Washington cu privire la "garanțiile de securitate" pe care Rusia le cere Occidentului, Lavrov a explicat că țara sa pregătește propuneri în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Statele Unite, al căror secretar de stat, Antony Blinken, a respins ideea că Moscova ar putea avea drept de veto pentru a stabili care țări pot adera la NATO și care nu.

"Ce vom face dacă Occidentul nu va asculta vocea rațiunii? Președintele a vorbit deja despre asta. Dacă încercările noastre de a ajunge la un acord asupra unor principii reciproc acceptabile pentru a asigura securitatea în Europa eșuează, vom lua măsuri de represalii", a avertizat ministrul rus. Răspunzând la o întrebare directă ce vor viza astfel de măsuri, Lavrov a spus: "Pot fi foarte diferite și decizia va fi adoptată pe baza propunerilor prezentate de militarii noștri".

Putin și Macron au vorbit vineri despre cerințele de securitate ale Rusiei. Reluând ceea ce a spus ministrul său de Externe joi, liderul de la Kremlin i-a spus omologului său francez că "răspunsurile SUA și NATO nu au ținut cont de îngrijorările fundamentale ale Rusiei". "Întrebarea cheie a fost ignorată, adică modul în care Statele Unite și aliații săi intenționează să pună în aplicare principiul OSCE conform căruia nimeni nu ar trebui să-și consolideze securitatea în detrimentul securității altor țări", se arată în nota publicată de serviciul de presă al Preşedinţiei ruse, potrivit Rador.