„Putin și-a arătat adevăratele intenții încă din 2005, când a spus că credea că destrămarea Uniunii Sovietice este cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea. Dar el nu încearcă să recreeze Uniunea Sovietică. El încearcă să recreeze Imperiul Rus”, spune John Bolton, fost consilier de securitate al lui Donald Trump, într-o dezbatere difuzat de ProTV și realizată de producătorul John Florescu.

Care sunt adevăratele intenții ale lui Putin

Invitații acestei dezbateri au fost John Bolton, fost consilier al lui Donald Trump, Dr Richard Haass, Președinte Emerit al „Council on Foreign Relations”, generalul Wesley Clark, fost comandat al NATO, istoricul Niall Ferguson, generalul Paul Hurmuz, fost oficial de informații de top la Alianța Nord-Atlantică și Fred Drasner, fost mogul media, care spune că îl cunoaște pe Donald Trump de aroape 40 de ani.

Putin, un țar modern, vrea să extindă granițele Rusiei până acolo unde se aflau pe vremea Ecaterinei cea Mare. Ocuparea Crimeii în 2014 a fost primul pas. Acum Putin vrea să cucerească Ucraina, în timp ce amenință peste tot, de la Republica Moldova în sud până la statele baltice din nord.

„Am înțeles greșit Rusia de 30 de ani și l-am înțeles greșit pe Putin de mai bine de 20. El este hotărât să restabilească geografia Uniunii Sovietice, să schimbe ordinea mondială”, spune generalul Clark.

„Crede că-l poate manipula pe Trump”

„Vladimir Putin este un interlocutor antrenat de KGB, care joacă șah, care aproape sigur are o părere foarte slabă despre Donald Trump, care în ochii lui este un dezvoltator imobiliar, un impostor de reality show care joacă rolul președintelui Statelor Unite”, crede, la rândul său, istoricul Niall Ferguson.

Iar fostul consilier de securitate al lui Donald Trump, acum un adversar declarat al acestuia, susține că fostul președinte american „crede că îl înțelege foarte bine pe Putin. El crede că sunt prieteni buni. El crede că dacă are relații bune cu un șef de stat străin, atunci cele două țări au relații bune”.

„Nu este adevărat. Oricum, el nu vede ceea ce văd eu, faptul că Putin îl consideră o pradă ușoară. Știe să-l manipuleze. Îl flatează. Și cred că Putin crede că poate obține ceea ce își dorește de la Trump”, mai spune John Bolton.

Cât de reale sunt convorbirile Trump-Putin, de fapt?

„Relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin este ceea ce aș numi, ca să împrumut de la Donald Rumsfeld, ceva de tip „necunoscut”. Rămâne inexplicabil după toți acești ani. Dar clar că există ceva acolo. Și ridică întrebări reale despre prioritățile sale de politică externă”, acuză, la rândul său, Richard Haass.

El s-a referit la rapoartele „despre o jumătate de duzină sau mai multe conversații telefonice recente pe care le-ar fi avut fostul președinte american cu Putin de când a părăsit Biroul Oval, despre care a scris Bob Woodward, în cartea sa anti-Trump, acuzații respinse de cei doi.

„Habar n-am ce s-a spus în acele conversații. Deci, ce explică o relație altfel inexplicabilă, ceea ce pare a fi o relație inexplicabil de strânsă? Presupunerea ta este la fel de bună ca a mea”, a mai spus Haas.

Dar Trump replică spunând că, sub președintele George W. Bush, un alt adversar al său, Rusia a invadat Georgia. Sub președintele Obama, Rusia a ocupat Crimeea. Iar dub actuala administrație Biden-Harris, Rusia este până la urmă Ucraina. Sub președinția sa, mai spune Trump, Rusia nu a luat nimic.

Relația cu China, la fel de complicată

„China este principalul partener economic al multor țări pentru care suntem principalul partener de securitate. Și asta introduce o adevărată complicație și tensiune în politica externă americană. Cât de mult este Europa cu Statele Unite din punct de vedere economic, în abordarea sa față de China? Protejează anumite tehnologii? Refuză să investească în anumite lucruri, refuză să ofere Chinei acces la anumite lucruri?”, se mai întreabă Richar Haas.

„Adevărata întrebare este dacă Europa se apropie de China mai mult prin prisma beneficiului economic pentru ea însăși sau a unei competiții strategice. Și chiar cred că asta va fi o problemă importantă pe ordinea de zi, indiferent de cine câștigă alegerile. Dacă Europa este pregătită să fie un partener, chiar dacă înseamnă să plătească un preț economic dacă face acest lucru”, a mai punctat președintele Emerit al „Council on Foreign Relations”.