Kurzii sunt cea mai eficientă forță terestră care luptă acum împotriva ISIS, atât în Siria, cât și în Irak. Cu toate acestea, ei nu au fost acceptați la masa negocierilor de la Geneva, unde, sub egida ONU, se caută o soluție politică pentru Siria.

Kurzii sirieni nu au acceptat însă excluderea lor din joc și au proclamat joi o regiune federală în nordul țării, ceea ce complică și mai mult jocurile diplomatice.

Atât regimul de la Damasc, cât și opoziția au respins în unanimitate proclamația kurzilor. Oficialii lui Bashar Al-Assad au avertizat împotriva „oricărui atentat la unitatea teritoriului și poporului sirian”, în vreme ce rebelii au acuzat o „aventură fără temei legal”.

Kurzii, care ocupă 14% din teritoriul Siriei, în zona de nord, și trei sferturi din frontiera cu Turcia, nu au fost acceptați la Geneva din cauza opoziției vehemente a Ankarei, care consideră partidul lor, PYD, o grupare teroristă, și se teme de repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra kurzilor turci.

Coincidență, în aceeași zi, marele dușman al Turciei, Vladimir Putin a anunțat că este capabil să-și redesfășoare în Siria, în doar câteva ore, avioanele abia retrase, dacă încetarea focului, instituită pe 27 februarie, nu ar fi respectată.

Analiștii de la Debka nu cred însă în coincidențe, mai ales când este vorba de Putin, și susțin, citând surse credibile, că în spatele proclamației kurzilor se află mâna Kremlinului.

Retrâgându-se (oaecum) din Siria, Putin obține libertatea de mișcare pentru a sprijini lupta kurzilor de a-și unifica cele trei enclave pe care le ocupă acum (Jazira, Hassakeh, Qamishli) într-o fâșie continuă, lungă de 500 de kilometri, în coasta Turciei.

Președintele turc Erdogan a încercat să-l atragă de partea sa pe liderul american, Obama, pentru a face presiuni asupra kurzilor să renunțe la proclamarea de joi.

Însă administrația de la Washington s-a limitat doar la o reacție post-factum, mai degrabă de circumstanță. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby, a declarat joi seara:

„Nu sprijinim zone auto-guvernate, semi-autonome în Siria. O Sirie întreagă, unită, nesectară, acesta este dezideratul nostru.”

Potrivit Debka, sprijinul Moscovei în favoarea mișcării kurde și a unei federalizări a Siriei este unul dintre motivele răcelii survenite între Putin și Assad.

Pe de altă parte, însuși secretarul de stat american John Kerry pe 23 februarie evoca federalizarea Siriei ca pe un posibil Plan B. În fața Comisiei din Senat pentru Relații Externe, el a declarat:

„S-ar putea să fie prea târziu să păstrăm Siria întreagă, dacă mai așteptăm mult.”

Iar omologul lui Kerry, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov uimea luni, când afirma că Rusia sprijină „orice înțelegere la care se va ajunge între guvernul sirian și ÎNTREGUL spectru al opoziției privind viitoarea structură a Siriei”.

„Orice formă, indiferent cum se va numi, federalizare, descentralizare, guvern unitar trebuie să fie rezultatul negocierii sirienilor.”

Coincidență (iar?!), în aceeași zi, Putin anunța retragerea trupelor din Siria.