Vladimir Putin nu are nici o emoție în alegerile de duminică: el va rămâne ca președinte al Rusiei la Kremlin cel puțin până în 2024.
Sondalele de opinie îl dau de Putin câștigător cu scoruri în jurul a 70%. El va deveni cel mai longeviv lider rus, cu douăzeci de ani la Kremlin, fiind depășit doar de Stalin.
Singure aspecte care ar putea umbri triumful lui Putin ar fi o participare scăzută la vot, din cauza rezultatelor previzibile și a lipsei de miză a scrutinului, sau manifestații de amploare ale opoziției, care consideră că alegerile de duminică sunt o farsă.
Într-o campanie electorală în care Putin a beneficiat de o mediatizare amplă la televiziunile importante, actualul președinte s-a prezentat pe sine ca fiind singura persoană care poate apăra interesele Rusiei într-o lume ostilă.
„Vom rezista acestui asalt”, spune Svetlana Andrus, având la gât o panglică în culorile Rusiei, cu ocazia unui marș la Moscova în sprijinul lui Putin. „Ne vom apăra țara și pe Vladimir Vladimirovici (Putin)”, promite ea entuziastă, citată de reporterul Reuters.
Suporterii lui Putin indică intervenția militară a Rusiei în Siria și anexarea Crimeii în 2014 ca dovezi ale patriotismului lui Putin. Ei spun că sancțiunile impuse de Statele Unite și de UE sunt un preț care merită plătit de Rusia.
Un conflict cu Marea Britanie privind acuzațiile că Moscova a folosit un agent neurotoxic pentru a lichida un fost spion rus – fapt negat de Rusia – nu a micșorat entuziasmul electoral pentru Putin.
Un sondaj din 9 martie realizat de institutul de stat VTsIOM, îl prezenta pe Putin ca favorit în alegerile de duminică cu o cotă de 69%.
Următorul contracandidat este Pavel Grudinin, candidatul Partidului Comunist, cu 7%.
O altă candidată, Ksenia Sobceak, realizatoare TV și prietenă de familie cu Putin, a spulberat așteptările, lansând critici dure la adresa liderului de la Kremlin, însă ea are o cotă de numai 2%.
Oficialii Kremlinului recunosc că dominarea zdrobitoare a lui Putin poate fi tocmai factorul care să determine oamenii să nu iasă la vot. O prezență scăzută i-ar afecta lui Putin legitimitatea în rândurile elitei conducătoare, legitimitate întemeiată tocmai pe abilitatea sa de a manipula sprijinul popular.
În Yekaterinburg, un oraș industrial în Munții Urali, Serghei Khaziev, un șomer de 38 de ani, descrie scrutinul drept „un număr de circ care, din motive neclare, este prezentat drept alegeri... De data aceasta nu voi participa.”
Primul politician care în ultimii ani a reprezentat o oarecare amenințare pentru Kremlin, Alexei Navalnîi, nu candidează. Justiția i-a interzis din cauza unei condamnări pentru corupție, despre care a afirmat că a fost fabricată de regimul Putin.
Navalnîi, care este foarte activ pe rețelele de socializare, își îndeamnă simpatizanții să boicoteze alegerile.