La Berlin s-a manifestat consternare privind faptul că nu a fost informat despre plan. Thomas Kleine-Brockhoff, vicepreşedinte al Fondului Marshall German - thinktank dedicat întăririi relaţiilor transatlantice - a spus că Annegret Kramp-Karrenbauer, ministrul german al Apărării, i-a făcut o vizită la biroul său din Beriln luni. Ea nu fusese informată despre decizia vizând trupele. "Ea a întrebat Pentagonul, dar nici ei nu ştiau dacă se confirmă."

Kleine-Brockhoff se temea că retragerea militarilor din Europa va încuraja Kremlinul şi a spus că nu înţelege atitudinea Americii faţă de Rusia. "Este cea nutrită de o anumită persoană?" a întrebat el, cu referire la Trump - care a fost acuzat de conspiraţie cu Rusia - "sau una pe care o susţin toţi ceilalţi? Ar fi de ajutor în Europa să înţelegem... Este greu să fii la unison cu America. Care America, care strategie?"

Discordia tot mai mare din NATO a antrenat speculaţii conform cărora s-ar putea să fi ajuns la capătul drumului. Într-un scenariu foarte vehiculat, Trump îşi pune în aplicare ameninţarea de retragere totală din alianţă dacă va fi reales în noiembrie.

Chiar dacă Biden va fi ales, "nu va fi o revenire la afacerile obişnuite", a spus von Hippel: în schimb, pare probabil un transfer al centrului de greutate strategic de la Europa occidentală la Extremul Orient, într-un secol care va fi cu siguranţă dominat de lupta pentru supremaţie dintre SUA şi China.

"NATO va trebui să pună mereu Rusia în faţa Chinei din cauza geografiei", a spus Steve Tsang, director al Institutului SOAS China. "Dar China devine un competitor strategic".

După părerea lui însă - şi contrar posibilelor idei ale strategilor militari americani - ar putea să nu fie în primul rând un conflict militar, ci o luptă pentru valori. "America a vrut să creeze condiţii sigure în lume pentru democraţie. Politica externă chineză este îndreptată spre a face lumea mai sigură pentru societăţile autoritare, deoarece o astfel de lume prezintă siguranţă pentru Partidul Comunist al Chinei".

În Rusia, Putin urmăreşte aceeaşi abordare, şi preşedintele Xi Jinping al Chinei este un mare susţinător, potrivit lui Tsang. "Putin a impus efectiv agenda autoritară sfidând Occidentul - şi i-a mers iar şi iar - iar Xi admiră acest lucru. I-ar plăcea să facă exact ceea ce a făcut Putin."

Ca şi Rusia, China de curând în ofensivă foloseşte coerciţia economică şi dezinformarea pentru a-şi atinge interesele. Ascensiunea aşa-numiţilor diplomaţi "lupi războinici", care desconsideră Occidentul pe Twitter ignorând faptele, este posibil să fi fost de inspirată tot de apologiştii agresivi online ai lui Putin.

Întrebarea dacă aceşti giganţi autoritari sunt capabili să-şi depăşească suspiciunile istorice reciproce - şi să pună surdină orgoliilor gigantice ale liderilor lor - pentru a face echipă împotriva Occidentului este, conform lui Barrons, "una din cele mai vitale dezbateri strategice ale vremurilor noastre".

Bonnie Glaser, director al China Power Project de la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale, a spus că cooperarea dintre cele două puteri creşte şi - mai relevant - împotriva tuturor aşteptărilor - "ele au reuşit să evite amplificarea ariilor de dezacord".

În plus, Xi, conştient de nemulţumirea lui Putin de a fi prezentat ca un partener de mai mică importanţă, a depăşit uzanţele şi l-a tratat pe fostul ofiţer KGB ca pe un egal. "Lui Putin îi place asta, îi dă lustru", a adăugat Glaser.

"Preocuparea mea", spune Brauss, fostul asistent al secretarului general al NATO, "este că se va ajunge la formula noi contra lor. Aceste două ţări ar putea ajunge să înfrunte întreaga alianţă occidentală."

Niciun alt loc nu exemplifică mai bine schimbarea geopolitică mondială decât Nicaragua. Papagalului meu îi plăcea să-l imite pe revoluţionarul Daniel Ortega, liderul sandinist - care acum, când încă mai este preşedinte la 74 de ani, îmbrăţişează un sistem capitalist autoritar nu foarte diferit de dictatura opresivă la a cărei răsturnare a ajutat.

Susţinut cândva de Moscova, acum s-a împrietenit cu China. Dar lucrările la canalul de miliarde de dolari realizate de China, care va lega coasta atlantică de cea pacifică a Nicaraguăi - şi ameninţă dominaţia strategică a Washingtonului asupra regiunii - par a fi îngheţat. Trezoreria SUA îi acuză pe soţia şi fiul lui Ortega că au folosit proiectul drept un instrument pentru spălare de bani. Un articol de Matthew Campbell. Traducerea – Rador.