Apropiații președintelui rus Vladimir Putin l-au avertizat pe președintele francez Emmanuel Macron că orice trupe ar trimite în Ucraina s-ar întâlni cu aceeași soartă ca și Marea Armată a lui Napoleon Bonaparte, care a fost înfrântă în invazia din 1812 în Rusia. Declarația lui Macron a fost respinsă de alte țări occidentale și de Kremlin, care a avertizat asupra unui conflict inevitabil între NATO și Rusia.

Emmanuel Macron a susținut la Paris că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina este o opțiune posibilă.  Apropiații președintelui rus Vladimir Putin l-au avertizat miercuri pe președintele francez.

Apropiații lui Vladimir Putin reacționează dur: Macron ar putea repeta greșeala lui Napoleon Bonaparte.  În 1812, împăratul francez Napoleon Bonaparte a invadat Rusia. Campania sa s-a încheiat cu cea mai catastrofală înfrângere din cariera sa.

În 1941,  Adolf Hitler, a comis aceeași greșeală fatală. Invadarea Rusiei le-a adus amândurora decăderea.

Macron, dispus să trimită trupe franceze în Ucraina la nevoie

Macron a făcut o declarație controversată la o reuniune cu alți lideri europeni. El susține că statele membre NATO ar putea trimite trupe în Ucraina. Ceilalți lideri NATO, inclusiv președintele american Joe Biden, au avertizat că nu există un consens privind această propunere.

Președintele francez a spus că Franța și alte state membre NATO ar putea trimite trupe de armată profesională în Ucraina, în viitor.  Joe Biden, David Petraeus și alți oficiali americani au impus „linii roșii” în ultimii doi ani de la începerea războiului. Încălcarea „liniilor roșii” ar putea aduce trupe NATO  în Ucraina doar în două cazuri excepționale:

• un atac asupra Ucrainei cu arme de distrugere în masă (nucleare, biologice, chimice) ce ar putea pune în pericol viețile locuitorilor țărilor învecinate cu Ucraina, de altfel, membre NATO;
• atacarea militară (sau hibridă) a unui stat membru NATO, ceea ce ar duce la activarea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.

Comentariile lui Macron au provocat o avalanșă de critici de alte țări occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie. Pe de altă parte, țările baltice ca Letonia și Lituania susțin că ar fi deschise la propunere.  Macron a mai susținut teme pentru apărarea cibernetică a Europei. De asemenea, el a propus creșterea producției de arme și muniție pentru Ucraina. Discursul său a vizat securitatea Republicii Moldova și operațiunile de deminarea Ucrainei.

Rusia avertizează - Macron riscă să repete greșeala lui Napoleon

Kremlinul a avertizat că un conflict dintre Rusia și  NATO ar fi inevitabil dacă membrii alianției euro-atlantice vor trimite trupe să lupte în Ucraina.

Derulați pentru a continua Vyacheslav Volodin, președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus și un apropiat al lui Putin, a spus că Macron pare să creadă Napoleon. El l-a avertizat să nu-i urmeze pașii împăratului francez, citează Reuters

„Pentru a-și menține puterea personală, Macron nu a putut găsi nimic mai bun decât să aprindă un al treilea război mondial. Inițiativele sale devin periculoase pentru cetățenii Franței”, a spus Volodin pe fluxul său oficial de social media.

Ce a pățit Napoleon când a invadat Rusia?

Invazia lui Napoleon din 1812 în Rusia a făcut progrese rapide inițial și chiar a reușit să cucerească Moscova. Armata sa era multinațională.  Trupe franceze, spaniole, italiene, austriece, poloneze, daneze și germane alcătuiau Marea Armată a lui Napoleon. Aceasta număra între 450.000 și 685.000 de militari în total.

Aproximativ 700.000 de militari ruși au rezistat invaziei napoleoniene, care a debutat pe 24 iunie 1812. Majoritatea soldaților din Marea Armată a lui Napoleon au murit de la boli, foamete, și mai ales, de la frigul iernii. Invazia s-a încheiat catastrofal  pe 14 decembrie 1812, cu armata lui Napoleon în retragere.  Se estimează că peste 350.000 de militari din armata napoleoniană au murit în total, plus alți 50.000 de răniți, 50.000 care au fost luați prizonieri și  50.000 care au dezertat.

Rusia, condusă de țarul Alexandru I, a suferit pierderi de 400.000 de militari uciși sau răniți, dar a obținut victoria. Riposta țarului a fost dură. Împreună cu Prusia și Austria, Rusia a inițiat cea de-a Șasea Coaliție împotriva Franței pentru a-l învinge pe Napoleon la Leipzig. Franța a fost invadată de forțele austro-pruso-ruse, și Parisul fiind capturat, Napoleon a abdicat în 1814.

Adolf Hitler a repetat greșeala lui Napoleon. Tot „generalul iarnă” l-a învins

Pe 22 iunie 1941, Adolf Hitler, fuhrerul Germaniei naziste, a pornit Operațiunea Barbarossa și a invadat Rusia tot cu o armată europeană multinațională.  Trupe din Germania, România, Finlanda, Italia, Ungaria, Slovacia au alcătuit Marea Armată a lui Hitler, care a încălcat pactul de neagresiune semnat cu Stalin în 1939.  A atacat Uniunea Sovietică cu 3 milioane de soldați, cu peste 3.000 de tancuri și a folosit între 2.000 și 5.000 de aeronave pentru a bombarda orașe ca Leningrad și Stalingrad.

Scopul invaziei? Cucerirea teritoriilor sovietice esențiale pentru a asigura resurse esențiale și spațiu vital pentru supraviețuirea Germaniei naziste. Ținta principală a fost Caucazul, pentru ca germanii să aibă acces la zăcămintele de petrol aflat sub control sovietic.  Inițial, armata hitleristă a avut succese militare, ocupând orașele Kiev,  Smolensk și Minsk. La Stalingrad au fost duse luptele cele mai sângeroase, cu peste 1 milion de soldați morți în ambele tabere.

Sovieticii, cu ajutor american, dar și pentru că dictatorul Iosif Stalin a mobilizat 34 milioane de soldați, i-au înfrânt pe naziști printr-un contraatac masiv.  El a dat ordinul „niciun pas înapoi”, prin care orice soldat sovietic care se retrăgea să fie executat.  9 milioane de soldați sovietici și 27 milioane de civili au murit pe durata „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”.  5 milioane de militari din armatele naziste au fost uciși din cauza iernii rusești și lipsei de provizii. În final, Uniunea Sovietică a invadat estul Europei și Germania, ocupând Berlinul. Hitler s-a sinucis în buncăr.

Ce ar însemna o a treia invazie a Rusiei de către o armată europeană multinațională?

În 2024, NATO, cu o armată de 3.5 milioane de militari și cu tehnologii (avioane, drone, nave de luptă, rachete), logistică și echipamente mai avansate decât dispuneau europenii la 1812 și la 1941, are șanse mari să câștige un război convențional cu Rusia. Mai ales dacă s-ar implica și Statele Unite ale Americii.  Rusia nu are decât 1,3 milioane de soldați activi. Dar pentru că dictatorul Vladimir Putin controlează cel mai mare arsenal nuclear din lume, un război preventiv pentru răsturnarea regimului de la Kremlin pare imposibil. Întreaga planetă ar risca să înghețe din cauza iernii nucleare ce ar rezulta în urma unui război atomic cu rachete balistice intercontinentale. Miliarde de civili ar putea muri imediat de la explozii. Toate formele de viață de pe planetă ar putea pieri de foame și de la radiații în perioada imediat următoare.

Pe plan convențional, Rusia este inferioară în fața armamentului occidental după cum s-a demonstrat în ultimii doi ani. Ucraina, câtă vreme a  primit armament și bani de la americani, plus indicații corespunzătoare, a provocat pierderi mari armatei invadatoare a lui Putin - peste 315.000 de soldați ruși răniți sau uciși. În ciuda contraofensivei de vară eșuate, ucrainenii ar fi pierdut numai 75.000, deși sursele ruse indică 444.000 de ucraineni uciși sau răniți. Sursele ucrainene susțin la fel - 409,820 de ruși ar fi fost uciși sau răniți.

Războiul din Ucraina a declanșat cea mai gravă criză din istoria relațiilor Kremlinului cu Washington DC de la criza rachetelor cubaneze din 1962.  Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat că Macron are iluzii periculoase de măreție și a spus că declarația sa este un exemplu de cât de defectuoasă a devenit gândirea politică occidentală.

„Moștenitorii mici și tragici ai lui Bonaparte, încercând să poarte epoleții de aur smulși acum 200 de ani, sunt dornici de răzbunare cu magnitudine napoleoniană și scuipă prostii feroce și extrem de periculoase”, a spus Medvedev, care odată văzut ca un reformator modernizator,  amenință deseori Europa cu atacuri nucleare.