Liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, pune la cale infiltrarea în guvern a unor oficiali care nu au lucrat pentru KGB şi care îi sunt fideli.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, se pregăteşte să-şi plaseze propriii oameni în structurile guvernamentale, într-un nou gest de independenţă faţă de predecesorul său, actualul premier, Vladimir Putin, scrie publicaţia britanică „The Sunday Telegraph”.

Potrivit unor surse de la Kremlin, Medvedev ar intenţiona să demită în următoarea perioadă o serie de oficiali guvernamentali de prim rang, printre care şi guvernatori regionali numiţi direct de către Vladimir Putin, locul lor urmând să fie luat de responsabili fideli Kremlinului. În acest fel, Medvedev va profita de problemele economice cu care se confruntă Federaţia Rusă şi de valul de nemulţumire populară faţă de executivul rus pentru a-l transforma pe Putin în „ţap ispăşitor”, comentează sursa citată.

Pe lista celor „100 de aleşi de aur” ai lui Medvedev se află nume selectate atent, pe baza unui profil diametral opus celui preferat de Vladimir Putin. Fost agent KGB în timpul Războiului Rece, Putin a recurs la ofiţeri din structurile informative şi la aliaţi politici din Sankt Petersburg, oraşul său natal. De cealaltă parte, preşedintele Medvedev s-a orientat către persoane cu vârste de până la 50 de ani şi cu vederi liberale. În plus, nici una dintre acestea nu a făcut parte din structurile KGB sau ale succesorului său de după destrămarea URSS, FSB. Profesionişti cu gândire strategică Potrivit şefului administraţiei prezidenţiale, Serghei Narâşkin, calităţile celor aleşi trebuie să fie „succesul, abilităţile de management, gândirea strategică, profesionalismul şi un bun renume”. Printre numele făcute publice figurează Arkadi Voloj, director general al companiei IT Yandex, Mihail Zadornov, director general al Băncii VTB, sau Leonid Melamed, director al companiei de telecomunicaţii Sistema.

„Administraţia prezidenţială depune eforturi pentru stabilirea unei rezerve de cadre pentru cele mai înalte posturi din guvern, corporaţii de stat sau universităţi”, a confirmat şi Andrei Volkov, unul dintre cei 100 şi decanul unei şcoli de afa ceri din Moscova, aflată sub patronajul preşedintelui Medvedev.

Procesul de reînnoire a structurilor guvernamentale, care ar include un total de circa 1.000 de noi numiri, a început deja. La începutul lunii, Medvedev i-a chemat la Kremlin pentru discuţii premergătoare pe 28 de apropiaţi de-ai săi, iar luna trecută a demis patru guvernatori regionali, înlocuindu-l pe unul dintre aceştia cu unul dintre cei „100 de aleşi de aur”. Relaţiile dintre Medvedev şi Putin s-au deteriorat anului trecut, printre momentele tensionate numărându-se şi episodul raportului asupra economiei naţionale co mandat de Medvedev unor experţi proprii şi pe baza căruia i-a imputat lui Putin eşecurile executivului său.

LOVIŢI DE RECESIUNE

Oligarhii ruşi sunt datori vânduţi Criza economică afectează nu numai structurile politice oficiale, dar şi pe oamenii de afaceri. Confruntaţi cu datorii uriaşe, oligarhii ruşi, atât de influenţi în trecut, se luptă acum să supravieţuiască, după ce guvernul a anunţat că nu le va mai oferi ajutoare financiare, relatează Reuters. Multe dintre averile acestora, create prin preluarea resurselor naturale naţionale, precum metale sau petrol, au fost reduse substanţial de prăbuşirea preţurilor pe pieţele internaţionale.

Un exemplu este Rusal, cel mai mare producător de aluminiu din lume, controlat de Oleg Deripaska. Compania are o datorie totală de 14 miliarde de dolari, din care va trebui să achite în următoarele două luni credite externe de 7,4 miliarde.

Cei 32 de ruşi incluşi pe lista „Forbes” a celor mai bogaţi oameni din lume au pierdut în ultimul an 250 de miliarde de dolari, iar sectorul privat din Rusia are o datorie externă estimată la 500 de miliarde de dolari, dintre care 130 de miliarde trebuie achitate în decursul acestui an. „Tabloul final va arăta în felul următor: o parte a activelor (oligarhilor - n.r.) va ajunge la stat, altele vor pleca către creditorii occidentali, iar oligarhii vor rămâne doar cu o parte a activelor lor, care ar putea fi însă egale cu zero”, estimează Oleg Kiseliov, membru al Sindicatului Industriaşilor şi Antreprenorilor din Rusia. „Soarta lor depinde de Vladimir Putin”, consideră Kiseliov.