Rusia a răspuns cu propriul embargo la sancțiunile economice europene. Cine pierde mai mult din această încleștare?

Tone de piersici și de nectarine zdrobite sub roțile tractoarelor, sute de roți de brânzeturi aruncate la gunoi, mii de carcase de bovine arse în incinerator... În total, peste 500 de tone de mărfuri de proveniență occidentală au fost distruse doar în zilele de 5 și 6 august de către autoritățile ruse, scrie La Croix.

La sfârșitul lui iulie, Vladimir Putin avertizase că Rusia va fi necruțătoare cu orice produs agricol introdus ilegal pe teritoriul său. Moscova și-a pus amenințarea în practică și pare decisă să demonstreze că embargoul decretat în august 2014 și reînnoit recent cu încă un an, trebuie luat în serios.

Acest embargo, instituit ca represalii la sancțiunile occidentale împotriva Moscovei în urma conflictului din Ucraina, impune o interdicție totală față de intrarea principalelor produse alimentare - carne, lactate, fructe și legume și unele produse prelucrate - provenind din UE, dar și din Statele Unite, Australia, Canada sau Norvegia.

Însă cea mai afectată de embargoul rusesc este filiera agricolă europeană, dat fiind că ea furniza până la 73% din importurile ruse. În 2013, Rusia a achiziționat din Uniunea Europeană produse agricole și agroalimentare în valoare de 11 miliarde de euro, absorbind astfel 10% din exporturile europene în acest domeniu.

În 2014, nivelul a fost redus la jumătate sub efectul măsurilor de retorsiune (vinurile și spirtoasele, cerealele și pastele alimentare, uleiul de măsline sau băuturile nefiind vizate de embargo).

Pentru Franța, al nouălea partener comercial al Rusiei, pagubele se ridică la circa 200 de milioane de euro, exporturile căzând cu 23%. Într-un comunicat publicat joia trecută, principalul sindicat agricol german, DVB, a estimat paguba producătorilor agricoli germani la 600 de milioane de euro, prin efectele indirecte putând atinge chiar 1 miliard.

De fapt, nici un mare producător european - Polonia, Olanda, Spania sau Italia - nu a fost scutit de pagube. Căci închiderea pieței ruse nu a făcut doar să se piardă un debușeu. Produsele care înainte erau exportate sunt acum vândute la prețuri foarte mici pe piața UE, producând o scădere generală a prețurilor.

Pentru a face față, Comisia Europeană a anunțat, joi 7 august, că va prelungi cu mai multe luni măsurile de susținere a producătorilor în dificultate, mai ales pe cei din sectorul fructelor și legumelor și produselor lactate. Este vorba de ajutoare pentru stocarea produselor... în așteptarea unui reviriment al prețurilor.

Întreprinderile, care la început nu erau afectate de embargoul rus, încep acum să-și facă griji.

Un om de afaceri francez, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru La Croix:

„Climatul de tensiune și incertitudine care domnește între Rusia și Occident afectează și mediul de afaceri. Degradarea nu este spectaculoasă, dar cooperările devin mai dificile.”

Pentru proiectul de cale ferată dintre Moscova și Kazan, firmele occidentale au fost date la o parte în favoarea chinezilor. În alte domenii, aeronautic sau echipamente electronice, de exemplu, dosarele trenează, birocrația crește.

Omul de afaceri continuă:

„În mod evident, suntem pe cale să pierdem o parte din piața rusă. Și mulți șefi de firmă pe care îi întâlnesc cer, cel puțin în particular, ridicarea sancțiunilor împotriba Rusiei, care nu ajută la nimic decât să mai degradeze puțin situația.”

După o creștere slabă în 2014 (0,8%), PIB-ul Rusiei se preconizează că va cădea cu 3% în acest an.

Majoritatea indicatorilor economici sunt pe roșu: exporturile au căzut cu 30%, în primul trimestru iar prețurile au crescut cu 16% de când comunitatea occidentală a instituit sancțiunile la adresa Moscovei.

Rubla a atins joia trecută cel mai jos nivel al ei din ultimele cinci luni, față de euro și dolar. Moneda europeană chiar a depășit pragul psihologic de 70 de ruble. Ceea ce a obligat banca centrală de la Moscova să coboare dobânda de referință la 11%.

O singură veste bună pentru economia rusă: șomajul se menținea în jur de 5,4%, în iunie, potrivit Rosstat.