Rusia și Ucraina au ajuns la un acord de încetare a focului în estul Ucrainei, anunța, ieri, Președinția ucraineană, anunț dezmințit, după câteva ore, de ambele părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a precizat, ieri, că cei doi șefi de stat, rus și ucrainean, nu au decis o încetare a focului, întrucât Rusia nu este parte a conflictului, dar a recunoscut că aceștia au discutat modalitățile de soluționare a crizei ucrainene. „Putin şi Poroşenko au discutat, într-adevăr, măsurile ce ar putea contribui la încetarea focului. Însă Rusia nu poate să negocieze un armistițiu, întrucât nu este parte a conflictului”, a spus Peskov.

Plan de pace à la Putin

După comentariile lui Peskov, declarația lui Poroșenko a fost modificată pe siteul Președinției de la Kiev. Ulterior, Putin a precizat că s-ar putea ajunge la un acord între Kiev și rebeli până vineri. El a propus un plan de pace în șapte puncte, pentru estul Ucrainei, cerând insurgenților „să nu mai avanseze” în regiunea Donbas și Ucrainei să-și retragă trupele.

Conform planului prezentat de liderul de la Kremlin, armata trebuie să-și retragă trupele la o distanță suficient de mare pentru ca tirurile de artilerie să nu mai ajungă în zonele populate; încetarea focului să fie monitorizată de observatori internaţionali; să fie exclusă utilizarea aviației militare contra civililor din zona de conflict; să aibă loc un schimb de persoane reținute abuziv, fără condiţii prealabile; să fie deschise coridoare umanitare pentru refugiați şi ajutoare în estul Ucrainei și să fie trimise echipe de reconstrucție a infrastructurii sociale.

Sancțiunile economice ale UE

UE se pregătește să lovească puternic industria energetică din Rusia, impunând sancțiuni, la sfârșitul acestei săptămâni, și interzicând țării să găzduiască Cupa Mondială de Fotbal 2018, dacă Vladimir Putin nu retrage forțele ruse din Ucraina.

În același timp, guvernul Germaniei se pronunță pentru menţinerea Actului Fondator NATO-Rusia, potrivit purtătorului de cuvânt Steffen Seibert. Berlinul va face acest lucru „în ciuda politicii Moscovei, care a dezamăgit în ultimele săptămâni”. Executivul a aprobat solicitarea Kievului privind livrări de veste antiglonţ şi căşti militare, pentru armata ucraineană, și analizează cererea de trimitere a unor spitale de campanie. „Este vorba doar despre livrări de materiale (în Ucraina), nu şi despre trimiterea de personal”, au precizat oficialii nemți.

Pe de altă parte, preşedintele SUA Barack Obama a declarat, ieri, în Estonia, că nu poate fi obţinută o rezolvare politică reală în Ucraina decât dacă Rusia nu va mai trimite tancuri, trupe, arme și consilieri deghizați în separatiști. El s-a arătat prudent, după anunţarea acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, spunând că „este prea devreme” să se pronunțe în această privință.

Vladimir Putin, comparat cu Hilter

Premierul britanic David Cameron le-a spus liderilor europeni că Vestul riscă să facă aceeași greșeală, de a nu fi suficient de ferm în fața acțiunilor lui Putin, așa cum au făcut Marea Britanie și Franța cu Adolf Hitler, înainte de Al Doilea Război Mondial. Sâmbătă, la Bruxelles, în spatele ușilor închise, oficialul de la Londra ar fi spus că Vladimir Putin trebuie oprit înainte de a cuceri Ucraina, potrivit unor dezvăluiri făcute de presa italiană. Cabinetul prim-ministrului britanic nu a confirmat aceste declarații, dar nici nu le-a dezmințit. Cameron a asemănat dilema Occidentul față de Putin cu comportamentul rușinos al prim-ministruui britanic Neville Chamberlain față de Hitler, la München, în 1938. Atunci atitudinea împăciuitoare anglo- franceză a încurajat liderul nazist să invadeze Polonia în anul următor, ceea ce a declanșat Al Doilea Război Mondial.