Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Migrație și Terorism: o agendă care ocultează agresiunea rusă în Estul Ucrainei
Am văzut, în ultima perioadă, cum a izbucnit în prim plan un val de migrație venit din Orientul Mijlociu. O temă care a ocupat agenda publică la nivelul UE, mai ales că precedenta tentativă de a muta atenția lumii și resursele sale din regiunea estului european a eșuat, odată ce escaladarea conflictului militar dintre cele două Corei a fost controlată și detensionată rapid de SUA. De unde armatele erau puse în alertă și rachetele încărcate, negocierile au dus la o înțelegere reciprocă acceptabilă, sistarea propagandei prin difuzoare și scuze pentru plasarea de mine sud-coreene în zona de sud. Chiar și exercițiile anuale americano-nord coreene s-au putut derula fără probleme și amenințări.
Astăzi tematica migrației, refugiaților eventual combinată cu cea a terorismului a ocupat agenda brusc. Unii vorbesc despre efectele secundare ale Primăverii arabe. Însă acest fenomen a avut loc acum cinci ani. Alții vorbesc despre războiul din Siria. Din nou, o realitate veche de patru ani. În fine, degetul acuzator se îndreaptă spre Statul Islamic. Și aici apariția acestei creații teroriste cu pretenții statale și promovare prin teroare are deja ani buni, și cu greu se mai poate menține în atenția publică. Ce a determinat atunci acest val de imigranți majoritar bărbați, bine îmbrăcați, parte instruiți, cu resurse, care au luat calea Europei de vest prin Turcia, Grecia, Macedonia, Ungaria?
Semnele de întrebare sunt mari și legitime. E un fenomen ce datează de 10 zile, poate două săptămâni. Chiar acum la încheierea vacanței europene din luna august, instituțiile UE revin la treabă cu această temă pe masă, pe care o mai atacaseră și rezolvaseră în aprilie- mai. De ce acum?
Și alte singularități se prezintă astăzi în prim-plan: migrația a ajuns la frontiera Ungariei când tocmai terminase gardul despărțitor de Serbia. Apoi valul nu are și o componentă prin Bulgaria. În al treilea rând, atât Turcia, cât și Grecia stat european membru al Schengen, Macedonia și Serbia ce beneficiază de liberă circulație, dar și de capacități de control ale frontierei și acord de readmisie cu statele UE vecine, toate permit această traversare a teritoriului de către refugiați/imigranți – căci toți vor în UE, eventual în Germania.
Când în realitate toți au proceduri de identificare și cazare a refugiaților și de expulzare a imigranților ilegali care nu se înscriu în regulile ONU-UNHCR sau nu sunt refugiați politic, refugiați din zone de război sau infractori care s-ar confrunta cu pedeapsa capitală în țara de origine – unicele temeiuri de solicitare a rezidenței în statele UE. Am văzut refugiații civili împingând forțele de ordine și intrând într-o țară. Și dacă aveau arme? Erau lăsați la fel de lesne să treacă de autoritățile de frontieră?
Toate aceste singularități, sau „lucruri ciudate” cum le-ar califica orice om rațional, ascund în subtext realitatea pornirii valului curent și al trimiterii programatice a refugiaților spre Europa de vest. Mai mult, valul imigraționist e un bun catalizator ce polarizează opțiunile politice în Europa, pentru că populiștii, xenofobi, islamofobii, partidele anti-imigraționiste (în sânul Europei, pe reguli de liberă circulație, de data aceasta) au argumente și presiune publică vizibilă pentru a lucra la aruncarea în aer a regulilor și principiilor europene, distrugerea spațiului Schengen, de liberă circulație, pot duce chiar la scindarea Europei. Și ne întrebăm evident, Cui prodest? Cine profită din acest feomen?
Încă o temă ce merită tratată aici este cea a teroriștilor care s-ar amesteca printre migranți și refugiați să vină în Europa. De ce ar sta și parcurge acest drum al Golgotei pe jos pentru atât de puțin lucru? Rețelele de trafic funcționează pentru jihadiști, apoi importul din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord a unor executanți, traineri sau recrutori e aproape inutil când avem mii de jihadiști în Europa, cetățeni europeni care circulă liberi între zonele de conflict jihadist din Irak, Siria, Yemen și statele lor de reședință, așa cum s-a dezvoltat și noul tip de jihadist, omul obișnuit autoradicalizat fără contacte cu moschei, grupuri radicale, făcători de bombe, stând doar pe Internet.
E prea convenabilă asocierea pentru cei ce valorifică politic imigrația pentru a nu o îmbina și alătura terorismului, și prea puțin eficientă practic o asemenea asociere pentru cei care ar planifica vreodată acțiuni relevante teroriste, la scară largă, în Occident. Ceea ce nu înseamnă că fenomenul nu există, ci doar că el e cu adevărat marginal. Până una-alta vorbim tot mai puțin despre agresiunea militară rusă în estul Ucrainei, modificarea prin forța armelor a frontierelor în Europa, despre anexarea Crimeii și punerea sub semnul întrebării a angajamentelor de securitate europene și a dreptului internațional public, de revizionism și revanșism al Moscovei, și tot mai mult despre alte teme, menite să deturneze atenția lumii din regiune și să acopere acțiunile în derulare, divizând Occidentul, Europa și populația occidentală.
Recomandările noastre
