PULSUL PLANETEI. Coreea de Nord în stare de război, cu degetul pe butonul nuclear

PULSUL PLANETEI. Coreea de Nord în stare de război, cu degetul pe butonul nuclear

Atenția lumii s-a mutat pe peninsula coreeană în ultimele zile, și nu întâmplător: cu un lider autoritarist de tip stalinist, care i-a executat pe toți cei care i se opuneau sau aveau altă părere decât el, începând cu rudele cele mai apropiate și comandanții militari, Kim Jongun este astăzi cel mai impredictibil, agresiv și necontrolabil lider al unui stat din lume.

Mai mult, după încheierea acordului nuclear cu Iranul, Coreea de Nord a rămas singurul dintre statele de pe celebra „axă a răului” care creează probleme lumii. Și mai și deține în arsenalul său rachete cu rază lungă de acțiune, ce pot atinge, în susținerile sale, chiar și SUA. Vorbim despre un stat care posedă și arma nucleară, chiar dacă nu a reușit încă miniaturizarea necesară pentru a pune o asemenea armă pe o rachetă purtătoare.

Deci vorbim despre un lider instabil și impredictibil, cu degetul pe butonul nuclear și pe rachete care pot lovi lumea. Dar prima vizată este Coreea de Sud care a fost și prima sa țintă. Și din provocare în provocare, conflictul a escaladat până la punerea în alertă a forțelor nord-coreene și răspunsul echivalent al sud-coreenilor. La ora la care scriem aceste rânduri, negocierile sunt în toi, întro a doua rundă succesivă, care durează de 10 ore deja, menită să blocheze drumul iremediabil spre război.

Povestea este demnă de un filmșcoală despre escaladare și declanșarea unui conflict. Și nu mai e vorba despre Franz Ferdinand asasinat la Sarajevo, fapt ce a declanșat primul război mondial. Totul a pornit de la explozia unei mine la trecerea unei patrule sud-coreene pe un drum ce trebuia să fie curat. Evenimentul a avut loc după ploi intense care ar fi putut duce la migrația minelor în sudul zonei demilitarizate și la un accident, așa cum ar putea fi rezultatul amplasării de mine Nord Coreene în zona de sud a zonei demilitarizate. Cert este că, urmarea a acestei acțiuni, Parlamentul Coreii de Sud a decis, la 13 august, reluarea mesajelor propagandistice din difuzoarele amplasate pe propriul teritoriul, la limita zonei demilitarizate, declanșând războiul psihologic împotriva Coreii de nord.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cu actualul lider însă acest tip de reacție nu a fost lesne depășită, ci acesta a luat decizia să dea o replica puternică, hotărând lansarea de atacuri militare direct pe teritoriul Coreii de Sud, formal, pentru a distruge aceste difuzoare gigant, însă fără să le atingă. În schimb, au fost lansate la 20 august două atacuri, la 15.53 ora Coreei de Sud, în apropierea zonei de frontieră Yeoncheon unde se află staționată Divizia 28 Infanterie sud-coreeană și al doilea atac la 16.12, mult mai puternic, mai multe obuze lovind partea sudică a zonei demilitarizate, la 700 de metri de linia de demarcație militară. Răspunsul a venit cu zeci de lovituri de 155 mm la nord de linia de demarcație. Nici o persoană nu a fost rănită, zona fiind evacuată de civili din timp.

Urmarea a fost simplă: ambele state și-au convocat Consiliile supreme de Securitate și Apărare iar Kim Jong-un și-a pus armata în stare de război, a încărcat rachetele cu rază scurtă și medie și a amenințat că va trage fără discriminare, pe scară largă, vizate fiind direct și Statele Unite. Cu această ocazie, au fost întrerupte și manevrele anuale SUACoreea de Sud care se desfășoară în regiune. După lansarea negocierilor, sâmbătă dimineața, când lucrurile mergeau spre o calmare a situației, exercițiile au fost reluate.

Aici este și miza întregii afaceri explozive din peninsula coreeană: SUA este un aliat al Coreii de Sud, îi asigură apărarea și-i oferă garanții de securitate, i-au montat un sistem anti-rachetă pentru a proteja capitala și locuitorii din zona cea mai expusă tirurilor nord-coreene, iar anual, la 17 august, lansează aceste manevre și exerciții comune de amploare pentru a descuraja vecinul de la nord de paralela 38. Întreruperrea acestor exerciții, ba chiar sistarea lor a fost întotdeauna o țintă a liderilor nord-coreeni care au recurs, în 2010, la scufundarea unui submarin, 46 de marinari sud-coreeni fiind uciși, iar în noiembrie același an au bombardat insula sud-coreeană Yeonpyeong. Or, sistarea exercițiilor ar fi fost o dovadă de slăbiciune și un precedent, motiv pentru care ele au fost doar întrerupte până la clarificarea situației, pentru a nu adăuga un element de presiune și un motiv suplimentar pentru liderul nord coreean să apese pe buton. Totuși împingerea escaladării până la pragul declanșării unui război pe scară largă arată fragilitatea situației din peninsula coreeană de la instalarea tânărului lider de la Phenian.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.