Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Uniunea Europeană (UE), confruntate cu o Rusie din ce în ce mai agresivă şi cu ameninţarea jihadistă, vor să-şi consolideze cooperarea, în special în materie de servicii de informaţii, după cum relevă întâlnirea ministerialei din Antalya, Turcia, la care a participat şeful diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Semnalul este fără precedent, știut fiind că există un blocaj cronic în dialogul dintre cele două instituții cu sediul în Bruxelles în special din cauza unor veto-uri reciproce puse de doi dintre membrii fiecăreia dintre organizații la acțiunile celei din care fac parte, respectiv Cipru în UE cu precădere, dar și Turcia față de acțiunile NATO ce vizează schimbul de informații cu Uniunea, uneori.
Cum dialogul inter-cipriot după alegerea ultimului președinte reprezentant al părții turce, derulat sub egida ONU, pare a da semnale pozitive, se preconizează întărirea acestei legături în viitorul apropiat. Însă planurile au fost devansate deja din cauza unor amenințări comune percepute și a numeroaselor state membre ale UE și NATO în același timp, care reclamă cooperarea deplină a celor două organizații în momente de criză.
Au fost discutate săptămâna trecută „diferite crize din jurul nostru: la est, situaţia din Ucraina şi tensiunile cu Rusia. Există, de asemenea, şi crizele din sud”, a susținut Mogherini. „În est, avem o Rusie mai agresivă care a utilizat forţa pentru a schimba frontierele şi a intimida vecinii. În sud, tulburările şi extremismul violent au atins niveluri nemaivăzute în timpurile moderne”, a descris situaţia secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
Secretarul General al NATO a detaliat formulele de răspuns decise de NATO pentru întărirea apărării colective: consolidarea prezenţei sale în est şi punerea la punct în 2016 a unor brigăzi de reacţie foarte rapidă în cadrul forţei de reacţie a NATO (NRF), unele dintre ele (Very High Readiness Force) putând fi desfăşurate în 48 de ore în caz de criză. „Vom îmbunătăţi capacitatea noastră de a răspunde şi de a descuraja ameninţările hibride”, a spus Stoltenberg. „Extrem de importantă pentru noi este o coordonare puternică la toate nivelurile, în special în ceea ce priveşte schimbul de informaţii cu privire la noile ameninţări cu care ne confruntăm”, a adăugat, la rândul său, şefa diplomaţiei europene.
Buna cooperare și coordonare UE-NATO a fost un ideal greu de atins al celor două organizații. A fost nevoie de anexarea Crimeii și de agresiunea militară din Estul Ucrainei, declanșate de Rusia, pentru a determina regândirea pozițiilor și pentru a accelera dramatic apropierea UE și NATO, punerea în acord a capabilităților militare și a planificării dincolo de acordurile „Berlin Plus” și contemplarea misiunilor Petersberg ale Uniunii și reconsiderarea acestora, a creării deschiderilor necesare pentru asigurarea securității și apărării cetățenilor și teritoriului statelor europene.
Deși sunt abia primii pași, este de așteptat ca, odată cu conturarea unor rezultate în reunificarea insulei Cipru și extinderea UE pe întreaga insulă, și relațiile între cei doi actori vecini din Bruxelles, NATO și UE, să poată găsi drumul și să poată îndesi întâlnirile din cele două cartiere ale orașului, nefiind neapărat necesar un zbor în Turcia pentru a stabili modul de colaborare și a întocmi legături formale solide pentru a închide diferențele euro-atlantice de detaliu, atunci când amenințările comune sunt majore și reclamă această cooperare. Cu atât mai mul cu cât fundamentul de valori al celor două organizații este similar.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
