Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. 10 nave militare ruse și chineze execută scenarii de război printre vasele marinei NATO
Trei nave de război chineze, care vor participa la manifestările dedicate celei de-a 70-a aniversare a victoriei împotriva Germaniei naziste şi a încheierii celui de-al doilea Război Mondial la Novorossiysk, au intrat în Marea Neagră, potrivit mass media care nu e confirmată de date oficiale.
Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat exerciții comune sino- ruse în Mediterana, printre navele NATO, între 11 și 21 mai.
Grupul operativ de nave de război chineze e compus dintr-un vas cisternă de alimentare şi două fregate militare, cu rachete autoghidate la bord. Agenția de știri Ria Novosti vorbește despre amploarea exercițiilor care ar implica cel puțin 10 nave de război. Exercițiile planificate de Flota Marinei militare a Rusiei şi forţele maritime militare ale Armatei Populare a Chinei în Mediterana au drept scop declarat “întărirea cooperării şi consolidarea capacităţii de luptă a celor două ţări în vederea respingerii ameninţărilor la adresa securităţii maritime”. Dealtfel ministerul rus al Apărării a ținut să sublinieze faptul că „manevrele comune ruso-chineze din Marea Mediterană nu sunt îndreptate împotriva unei alte ţări şi nu au legătură cu situaţia politică din regiune”.
Relația de parteneriat militar sino-rus este una cunoscută, deși manevrele sunt mai degrabă unele obișnuite pentru regiunea Extremului Orient și Marea Chinei de Est, și nu pentru a se desfășura în alte zone ale globului. Manevrele și exercițiile comune erau utilizate, până de curând, la construcția încrederii între armatele celor două puteri vecine, care aveau numeroase posibilități de a se întâlni pe spațiul maritim unde lipsa de comunicare putea duce la tensiuni. Niciodată nu a fost vorba însă de exerciții de interoperabilitate sau de asumarea unei cooperări la nivelul acțiunilor comune integrate.
Aceste bune relații s-au prelungit până la punctul în care China a fost acceptată ca observator în Consiliul Arctic, China fiind una dintre țările interesate în utilizarea coridorului nordic mai scurt pentru transportul de bunuri decât cel prin Strâmtoarea Malacca și în jurul Indiei către Golf și Africa sau prin Pacific către Americi. Pe de altă parte, apariția unui asemenea exercițiu în actualul context și într-o zonă ferbinte ca Mediterana, acolo unde Rusia are interese directe în a se menține, pare ruptă dintr-o strategie de comunicare publică și simbolică a unor mesaje către NATO și Occident.
Mai întâi, e vorba despre ostentativitatea afișării ruso-chineze în Mare Neagră – deja subiect al tulburărilor de după anexarea Crimeii – apoi de prezența similară din Mediterană. Este ca și cum Rusia ar ține să arate cu ostentație că deține acest parteneriat cu China care este unul real și solid, iar demonstrația să se facă într-o regiune de prim interes pentru Rusia și de relativă indiferență pentru China, care totuși acceptă acest joc simbolic. În al doilea rând, simbolistica e legată de Mediterana și de mările calde, una din țintele Rusiei care, după ce a fost refuzată de Muntenegru și Egipt în a crea baze militare, a reușit un acord cu Ciprul pentru staționarea și alimentarea în porturile cipriote, însă menține singura bază la Tartus, în Siria, unde stabilitatea sa depinde de evoluțiile din regiune și supraviețuirea regimului Bashar al Assad.
De aceea afișarea în Mediterană alături de China, printre navele statelor NATO și în toiul problematicilor complexe privind operațiunile NATO/UE din Mediterană poate crea percepția unui amestec, pericol sau reconstrucția unui pol alternative cu prezență în regiune care nu s-ar baza doar pe capacitățile ruse, ci și pe cele chineze. E adevărat că efectul secundar negativ în a se afișa cu China transmite mai degrabă un mesaj de slăbiciune și lipsă de argumente decât de forță a capabilităților militare naționale ruse.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
