Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Interzisa de mai bine de un an in UE, utilizarea E-urilor antibiotice pentru nutreturile destinate animalelor este permisa in Romania.
Autoritatile sanitar-veterinare romane permit inca utilizarea unor aditivi interzisi in Uniunea Europeana de mai bine de un an - 1 ianuarie 2006 - pentru furajele destinate animalelor. Desi ar fi trebuit sa anuleze cel tarziu pana la sfarsitul anului trecut toate autorizatiile emise de Romania pentru comercializarea acestor aditivi, reprezentantii Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) promit ca abia de saptamana viitoare vor incepe un inventar al respectivelor substante.
Ca si cum faptul ca nu sunt interzisi nu ar fi fost de-ajuns, aditivii furajeri nu sunt monitorizati prin examene de laborator, putand fi utilizati fara nicio noima in crescatoriile si fermele de animale din Romania. Drept urmare, cetatenii romani, desi intrati in Europa de mai bine de o luna, nu pot beneficia de aceeasi protectie precum cei europeni, deoarece regulamentul Comisiei Europene pentru acest domeniu este ignorat. Rezultatul: E-urile din furaje - in principal antibiotice folosite ca promotori de crestere - ajung direct in farfuria romanului si provoaca rezistenta la tratamentele medicale.
Trebuie precizat ca antibioticele pot fi, in anumite doze, promotori de crestere pentru porci, pui de carne, puicute ouatoare, iepuri, vaci de lapte sau taurasi de carne.
Europenii, atenti cu hrana animalelor
De ani buni, autoritatile sanitar-veterinare ne povestesc cum e cu „siguranta alimentara”, care ar trebui sa inceapa in ferma si sa se termine la furculita consumatorului. Desi la teorie se dovedesc foarte „tari”, aceleasi autoritati nu par sa se sinchiseasca atunci cand trebuie sa transpuna in practica principiul „farm to fork”.
In cadrul sigurantei alimentare, furajarea reprezinta un capitol foarte important, iar controlul strict a ceea ce mananca animalele asigura reducerea riscurilor pentru sanatatea omului. Utilizarea aditivilor furajeri a reprezentat o tema de dezbatere aprinsa in UE, care, in final, prin regulamentele Comisiei Europene, a interzis folosirea unei intregi liste, considerata nociva pentru organismul uman.
Regulamentul 1731/2003, actul european in privinta aditivilor furajeri, prevede ca orice tip de E-uri folosit in nutreturi pe teritoriul UE trebuie autorizat de catre EFSA (Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor). Autorizarea se face in baza unei cereri care ajunge la EFSA de la Comisia Europeana, unde producatorul aditivului depune o solicitare in prealabil. Dupa autorizare, aditivul este inscris in Registrul de aditivi al Comisiei Europene.
Conform legislatiei europene in vigoare, pe teritoriul UE nu pot fi folosite in furaje decat „E-urile” inscrise in acest registru. Acelasi regulament european clasifica E-urile pentru furaje in cinci mari categorii: aditivi tehnologici (conservanti, antioxidanti, emulsificatori etc.); aditivi senzoriali (coloranti, arome); aditivi nutritionali (vitamine, minerale, aminoacizi); aditivi zootehnici (toate E-urile utilizate pentru a influenta favorabil randamentul animalelor sanatoase sau mediul - stabilizatori ai florei intestinale etc.) si categoria coccidiostaticelor sau histomonostaticelor.
Pentru primele trei categorii de aditivi, EFSA aproba utilizarea prin regulamente sau directive, in timp ce pentru ultimele doua categorii sunt necesare autorizatii speciale, emise de EFSA pentru fiecare produs de acest tip si nominal, pentru fiecare producator in parte.
La noi, dezinteres total
In Romania, regulamentul CE pentru E-urile din furaje este ca si inexistent. „Cel tarziu la sfarsitul anului 2006, toate autorizatiile de comercializare emise de catre Romania ar fi trebuit anulate. In acest moment nu au fost retrase aceste autorizatii si, prin urmare, se pot utiliza fara probleme aditivi pe care EFSA ii monitorizeaza individual si foarte strict. La noi, nici urma de monitorizare”, spune profesorul universitar Viorel Andronie, specialist in medicina veterinara.
Nociv
Rezistenta la tratamente
Prezenta reziduurilor de antibiotice in carnea, ouale sau laptele folosite in alimentatie este extrem de nociva pentru organismul uman, sustine profesorul universitar doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare.
„Promotorii de crestere migreaza pe lantul alimentar - in carne, oua, lapte, iar antibioticele sau aditivii ajung in consumatorul final. Aceasta inseamna riscuri mari pentru sanatate: organismul uman devine rezistent la antibiotice si poate dezvolta boli grave ca urmare a riscului crescut de contaminare cu microorganisme, bacterii, cum ar fi Escherichia coli sau Salmonella (care provoaca enterocolite - n.r.)”, spune dr. Mencinicopschi.
Acesta mai sustine ca autoritatile de la Bucuresti ar trebui „sa se trezeasca”, pentru ca utilizarea antibioticelor ca promotori de crestere a fost deja interzisa in UE si in lume. „Peste tot, acum, se folosesc ca promotori de crestere probioticele, un soi de culturi de iaurt, culturi speciale de organisme vii, care nu provoaca efecte adverse in organismul consumatorului”, mai precizeaza dr. Mencinicopschi.
Legislatie fara lege
Animale ingrasate la foc automat
Pe site-ul oficial al Institutului pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar (www.icbmv.ro), numai la categoria coccidiostaticelor (antibiotice - n.r.) sunt incluse peste 30 de produse care nu detin autorizatie europeana emisa de EFSA si nu sunt inscrise in lista E-urilor permise in UE. Practic, aceste produse ar trebui sa fie interzise ca promotori de crestere a animalelor pe teritoriul Romaniei, proaspat aderata la UE. Din lista fac parte aditivi interzisi in UE din ianuarie 2006, cum ar fi monensin, avilamicina, salinomicina etc.
Totodata, la anumiti aditivi, cum ar fi Bio Cox (120 de grame), exista doua sau trei prospecte, care difera semnificativ in ceea ce priveste dozele care se folosesc in furajare, dar si „perioada de asteptare” - adica momentul in care trebuie stopata administrarea inainte de abatorizarea animalului.
Desi regulamentele CE interzic cu desavarsire acest lucru, produsele care se gasesc pe site-ul Institutului au recomandari foarte clare: Poulcox (contine monensin) - „pentru stimularea sporului de greutate la miei, miei intarcati si porci (pana in trei luni)”; Grosal (are salinomicina sodica) - este folosit pentru stimularea conversiei hranei si crestere in greutate la porci; Maxus 100 (avilamicina) - folosit pentru imbunatatirea sporului de crestere in greutate la pui broiler, gaini, curci si purcei.
Scuze penibile
Veterinarii abia se apuca de inventar
Reprezentantii ANSVSA sustin ca nu s-au ocupat de furaje pentru ca au avut alte lucruri mai importante de facut. Asta desi, in Autoritate, exista o directie speciala de coordonare a activitatii farmaceutice veterinare. Doctorul Maria Andresescu, directorul acestui departament, sustine ca „situatia furajelor este in curs de evaluare. Nu am prevazut modificari in legislatie, pentru ca nu am avut destul timp pentru asta”.
Andresescu mai recunoaste ca nici cantitatile de aditivi sau de furaje cu aditivi nu sunt monitorizate in Romania. Intr-un final, responsabilul ANSVSA da vina pe defectele din sistemul IT al institutului.Trebuie precizat ca Romania va primi in iunie a.c. o noua inspectie in domeniul furajelor din partea Oficiului Veterinar si pentru Alimente al CE (FVO).
Precedente in sanctionarea altor state membre exista deja: Comisia Europeana a sesizat, in decembrie 2006, Curtea Europeana de Justitie in cazul Greciei, care intarzie de doi ani sa se alinieze la normele sanitar-veterinare de pe piata unica. Potrivit oficialilor europeni, Grecia nu a incheiat decat in parte controalele veterinare, motiv pentru care ar putea fi taxata prin interdictia de a mai exporta carne de orice fel in spatiul UE. Pe langa sanctiunile asupra exporturilor, Comisia ar putea decide si asupra amenzilor pe care le va suporta Grecia.
Presedintele Autoritatii, laudat de premier
Presedintele Autoritatii, Marian Avram, poate dormi insa linistit. Vinerea trecuta, premierul a apreciat ca presedintele ANSVSA a dovedit ca este „un om dedicat” responsabilitatilor incredintate anul trecut, in plina desfasurare a crizei aviare. Asta, desi Avram este autorul celebrei interdictii aplicate transhumantei si comertului de branza in piete. Seful executivului, citat de Mediafax, i-a solicitat presedintelui ANSVSA doar „sa fie mai atent” in ceea ce priveste problemele de comunicare.
Indiferenta
Nu sunt prevazute examene de laborator
Nu mai putin de 30 de E-uri pentru furaje care nu au fost autorizate de Comisia Europeana sunt permisein Romania, pentru ca ANSVSA nu a gasit timp sa le interzica.
In programul pe 2007, „biblia controalelor” aprobata de conducerea autoritatii, aditivii furajeri nu sunt monitorizati prin examene de laborator.
