Proiectul privind abrogarea recursului compensatoriu va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaților, după ce Comsiia Juridică a adoptat, un amendament în acest sens. Potrivit acestuia, vor beneficia de efectele recursului compensatoriu persoanele condamnate începând cu 24 iulie 2012 şi până la intrarea în vigoare a modificărilor la lege.

Abrogarea va rezolva problema doar pe viitor, astfel că vor mai exista infractori care vor scăpa din pușcărie datorită acestui act normative. Este vorba de cei care se află în detenţie, cei în curs de judecare și cei care au comis infracțiuni pentru care ar putea fi condamnaţi până la momentul intrării în vigoare a legii.

„Prevederile art. 55 indice 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, prevede amendamentul.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că va explica la CEDO că aplicarea recursului compensatoriu a dus la creşterea infracţiunilor cu violenţă, fenomen ce a indus o nesiguranţă în rândul cetăţenilor. El a subliniat că, potrivit statisticilor ANP, una dintre probleme recursului comepnsatoriu a fost că prevederile privind reducerea pedepselor pentru pentru condițiile improprii au fost extinse de la o cameră, cum era inițial, la întregul pavilion de detenție.

Iordache și Nicolicea plâng după recursul compensatoriu

Chiar dacă au votat pentru abrogare, deputații PSD Florin Iordache și Eugen Nicolicea, susținători ai recursului compensatoriu, și-au exprimat dezacordul cu măsura.

„Nu era mai bine dacă mergeam cu o modificare şi o îmbunătăţire a proiectului? Poate cea actuală nu e cea mai bună, dar poate fi îmbunătăţită. Simpla abrogare fără a pune nimic în loc nu cred că ne va pune în postura ca ţară să spunem că am făcut ceva”, a arătat Iordache.

Concluzia a fost trasă de liderul deputaților PSD, Alfred Simonis care a precizat că, indiferent de opiniile exprimate, partidul său va vota pentru abrogarea recursului compensatoriu:

„Fiecare parlamentar are dreptul să-şi spună punctul de vedere, însă suntem aici prezenţi şi susţinem abrogarea recursului compensatoriu. (...) Suntem de acord că abrogarea recursului trebuie să fie de urgenţă, chiar dacă trebuie să plătim sancţiuni, preferăm acest lucru ca să nu mai moară oameni”.

Condițiile improprii motiv de condamnare la CEDO

Potrivit statisticilor ANP, nivelul de populare a spațiilor de detenție este de aproximativ 110%. La finalul lunii noiembrie, în pușcării erau cazați 20.445 de condamnați pe 18.237 de locuri de detenție.

Pe lângă problema suprapopulării, penitenciarele se mai confruntă și cu altele privind condițiile improprii de detenție: igiena deficitară, grupuri sanitare insuficiente, lipsa cadrelor medicale și a personalului medical psihiatric, lipsa unor programe eficiente de calificare etc. toate acestea au stat la baza mai multor condamnări pe care statul român le-a primit la CEDO, în anii trecuți.

În acest context, Guvernul și-a asumat, în 2018, un plan pe șapte ani (2018 - 2024), la finalul căruia ar trebui înființate 8.095 locuri noi de detenţie şi modernizate alte 1.351.