Surse de la vârful PSD au explicat EVZ cum ar putea partidul să formeze singur un Guvern. Prima condiţie este ca PSD să ia la alegerile parlamentare mai multe voturi decât PNL şi USR la un loc. A doua condiţie este ca la alegeri să se „piardă” cât mai multe voturi la nivel naţional astfel: în Parlament să intre cât mai puţine partide, iar voturile acordate formaţiunilor care nu au atins pragul electoral se vor împărţi între partidele care au intrat în Parlament.

UDMR, asul din mâneca PSD

Potrivit surselor EVZ, PSD estimează că poate face singur Guvernul dacă ia peste 40% la alegerile parlamentare şi numărul voturilor „pierdute”, care se vor redistribui, va fi de 20%. PSD a luat la alegerile locale un vot politic de 38%. Dacă PSD va obţine la alegerile parlamentare 51% din mandate şi va face singur Guvernul, va negocia şi cu UDMR un sprijin parlamentar doar pe anumite proiecte, dar fără intrarea maghiarilor la guvernare cu miniştri.

Dragnea și teama de trădători

PSD merge singur în alegeri, fără parlamentari „importaţi” de la alte partide care ar putea să trădeze şi să voteze învestitura unui Guvern de dreapta. Avantajul a fost explicat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea. „Să nu mai fiu obligat să fac compromisuri cu unul sau cu altul care la un moment dat se trezeşte că cineva îi deschide un frigider şi vede nu ştiu ce cadavre pe acolo”, a declarat preşedintele PSD pe 28 septembrie.

Cabinetele Văcăroiu şi Năstase

PSD a mai avut în istoria post-decembristă două Guverne monocolore, însă minoritare în Parlament:

Guvernul FDSN Nicolae Văcăroiu (1992-1996) şi Guvernul PDSR Adrian Năstase (2000-2004). Deşi nici FDSN, nici PDSR nu au avut 51% din mandatele parlamentare, ele au guvernat cu ajutorul altor partide. Guvernul Văcăroiu a avut în Parlament ajutorul PRM, PSM şi PUNR, iar Guvernul Năstase s-a bazat pe voturile UDMR în Parlament. Diferenţa dintre alegerile din 1992 şi 2000 şi alegerile din 2016 este că în primele două runde de alegeri preşedintele României venea din tabăra stângii (Ion Iliescu), în timp ce la alegerile din iarnă preşedintele României provine din tabără dreptei (Klaus Iohannis).