Rusia avertizează Statele Unite şi NATO că se va face respectată prin „forţă brutală“, iar Washingtonul denunţă politica necooperantă şi ostilitatea Moscovei.

Moscova a transmis, ieri, Uniunii Europene şi NATO cel mai dur mesaj de la proclamarea unilaterală a independenţ ei Kosovo. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a avertizat de la Bruxelles că dacă forul comunitar şi Alianţa Nord-Atlantică vor sfida Naţiunile Unite în problema Kosovo, Moscova îşi va rezerva dreptul de a face uz de „forţă brutală, adică armată“, pentru a se face respectată.

Potrivit lui Dmitri Rogozin, numit ambasador luna trecută, Rusia nu are nicio îndoială că pe teritoriul Kosovo vor fi amplasate baze militare ale NATO. În plus, există informaţii conform cărora responsabilii militari ai Alianţei se gândesc să împiedice accesul liderilor sârbi în Kosovo, a mai spus oficialul citat.

„Dacă aceste informaţ ii se confirmă, este posibilă o evoluţie dramatică în discuţiile dintre Rusia şi NATO“, a avertizat Rogozin, recunoscut pentru declaraţiile sale belicoase. În replică, numărul trei din Departamentul de Stat american, Nicholas Burns, a acuzat Rusia că este necooperantă şi că duce o politică cinică. Incidente condamnate

SUA, Uniunea Europeană şi ONU au condamnat în termeni duri incidentele petrecute la Belgrad joi seară, când ambasadele mai multor ţări, majoritatea occidentale, au fost atacate de protestatarii sârbi, care manifestau împotriva recunoaşterii independenţ ei Kosovo. Sute de tineri demonstranţi au luat la ţintă cu pietre şi sticle incendiare clădirea reprezentan- ţelor diplomatice ale SUA, Germaniei, Croaţiei, Marii Britanii, Bosniei şi Turciei, relatează agenţiile de presă internaţionale.

La solicitarea expresă a şefului diplomaţiei americane, Condoleezza Rice, Nicholas Burns le-a telefonat premierului Vojislav Koştuniţa şi ministrului de externe sârb Vuk Jeremici, pentru a denunţa securitatea „total insuficientă“ asigurată de forţele de ordine sârbe la ambasada SUA, unde manifestanţii au devastat clădirea şi au provocat izbucnirea unui incendiu puternic, stins după aproximativ o oră.

SUA le-au cerut oficialilor de la Belgrad să ia de urgenţă măsuri pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete şi au decis repatrierea „personalului neesenţial“ al ambasadei. Într-un interviu acordat agen- ţiei Reuters, Vuk Jeremici a declarat că violenţele de joi „sunt absolut regretabile, absolut inacceptabile“. Peste 100 de răniţi

Incidentele au fost condamnate ferm şi de Consiliul de Securitate ONU, care a făcut apel la respectarea „principiului fundamental al inviolabilităţii frontierelor“. „Violenţele sunt inacceptabile, facem apel la calm, la reţinere şi responsabilitate“, a declarat, la rândul său, Cristina Gallach, purtătoarea de cuvânt a înaltului reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana. Ieri, Solana a afirmat că este necesară „o revenire la calm“, care să permită avansarea negocierilor privind semnarea acordului de stabilizare şi asociere între Serbia şi forul comunitar.

Protestele violente de la Belgrad s-au soldat cu un mort, 130 de răniţi, dintre care 52 de poliţişti, şi 192 de arestări, se arată într-un bilanţ al forţelor de ordine sârbe. Un cadavru carbonizat a fost descoperit în ambasada SUA, care a anunţat însă că nu este vorba despre unul dintre angajaţii săi. În afara atacurilor de la reprezentanţ ele diplomatice, protestatarii au vandalizat numeroase magazine din centrul Belgradului.

TREZIREA LA REALITATE

Petrecerea a fost la Priştina, mahmureala ia proporţii globale Situaţia creată de declararea independenţei Kosovo va avea consecinţe în plan global. Dacă petrecerea a avut loc la sfârşitul săptămânii în Kosovo, „mahmureala“ va fi resimţită în toată lumea, comentează publicaţia „The Times“. Pe străzile din Priştina, kosovarii au mulţumit frenetic ţărilor care i-au sprijinit în demersul lor de a deveni un stat independent.

Străzile au fost împânzite de afişe pe care stătea scris „Mulţumim“, destinate în special Marii Britanii, Germaniei şi Statelor Unite. Însă tocmai aceste state vor trebui să facă faţă urmărilor proclamării independenţei de către kosovari. Insistenţa Serbiei asupra faptului că secesiunea va dezlănţui „un dezastru de proporţii inimaginabile“ poate fi exagerată, însă sprijinul pe care Rusia îl acordă Belgradului nu face altceva decât să tensioneze şi mai mult relaţiile cu Occidentul. Iar situaţia este deja încordată din cauza sensibilului subiect al aprovizionării cu gaze naturale, a scutului american antirachetă şi a presupuselor asasinate ale disidenţilor din străinătate, comandate de Kremlin.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană nu poate invoca unitatea în cazul Kosovo, în ciuda misiunii pe care trebuie să o preia aici de la ONU. În acelaşi timp, dacă Rusia nu îşi va da acordul, nici Naţiunile Unite nu vor recunoaşte Kosovo ca stat. Totuşi, poziţia Moscovei în problema Kosovo ţine mai puţin de un sprijin pe care Rusia îl acordă Serbiei, fiind mai degrabă un gest egoist - miza fiind capacitatea Kremlinului de a-şi ţine în frâu „marginile separatiste“. (Andreea Romanovschi)