Propunerea legislativă care vizează țigaretele și produsele cu potențial de risc redus, anunțată recent de către deputatul USR Emanuel Ungureanu este cea mai restrictivă și disproporționată de până acum, excede prevederile Directivei europene a tutunului, transpusă integral în legislația românească și va avea un impact fără precedent asupra pieței legale, spune Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România.

JTI România pune sub semnul întrebării modul în care a fost inițiat acest proiect. Conform Memorandumului semnat de Secretariatul general al Camerei, deputatul USR Emanuel Ungureanu a beneficiat de o deplasare în Irlanda, la invitația și pe cheltuiala lobiștilor antitutun care au redactat propunerea, ”Inițiativa 2035 fără tutun”, sprijinită de Campaign for Tobacco Free Kids (Bloomberg Initiative for Tobacco Control) și European Network for Smoking Prevention. De altfel, inițiatorul a declarat public despre proiectul pe care și l-a ”însușit”: “e proiectul dnei Brad, îl știm cu toții (...) nu este asumarea mea, nu am construit eu aceste idei, le-am preluat de la Ramona Brad, România 2035 fără tutun (...) noi ni le asumăm așa, într-o formă radicală (...)”. 

„Consideram ca aceste practici sunt mai mult decât discutabile și atragem atenția asupra modului în care s-a ajuns la promovarea proiectului, mai ales  în contextul în care ONG-urile de acest tip acuză în permanență companiile legale de tutun de corupție și practici incorecte, fără niciun argument concret. Reamintim că, potrivit legii, pentru a fi promovate, inițiativele societății civile trebuie sa întrunească 100.000 de semnături”, a declarat Gilda Lazăr.

Inițiativa urmărește interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, „cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun” (gen tutungerie), categorie limitată în România la doar câteva magazine dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, pe lângă alte produse de larg consum. Un astfel de amendament a fost respins de plenul Parlamentului European atunci când a fost adoptată Directiva 40/2014, transpusă prin Legea nr. 201/2016.

Argumentul conform căruia aceasta ar fi o măsură de reducere a publicității nu ține cont că, în micile magazine de cartier și din mediul rural, în lipsa vizibilității produselor comercializate, vânzătorul ar putea oferi consumatorilor, de sub tejghea, inclusiv produse provenind din comerțul ilegal (de contrabandă sau contrafăcute), aspect care nu poate fi ignorat, în special în regiunile expuse traficului ilicit cu produse din tutun (în județele de la frontieră piața neagră ajunge și la 50%). În plus, măsura ignoră contextul actual în care mai mult de jumătate din fețele pachetelor este rezervată de fapt avertismentelor de sănătate.

Alte modificări vizate de proiect privesc extinderea definiției fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conțin tutun și nu se fumează (țigarete electronice) și interzicerea vapatului în spațiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.

„Reamintim că România se află deja pe locul șapte în topul celor mai restrictive țări europene în domeniul reglementării tutunului, potrivit unui studiu realizat chiar de către cei care au redactat textul propunerii legislative preluate de deputatul Emanuel Ungureanu. De altfel, inițiatorul omite să precizeze că, pe lângă modelele amintite în expunerea de motive – Irlanda, Ungaria, Kosovo, Turkmenistan, Franța  – în majoritatea covârșitoare a statelor europene nu există astfel de prevederi. În plus, există state membre unde este permisă publicitatea la produsele din tutun în outdoor (Germania, Bulgaria) sau fumatul în spații special amenajate (Austria). De asemenea, în țările luate drept model de inițiator, autoritățile de sănătate din domeniu admit că restricțiile nu au produs nici un efect în privința reducerii consumului. Chiar dintr-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății reiese că în Europa se fumează cel mai mult din lume, în ciuda tuturor restrictiilor, cu un procent de peste 29%.

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/402777/Tobacco-Trends-Report-ENG-WEB.pdf?ua=1

În loc ca inițiatorii să se concentreze pe campanii de comunicare, educare și de prevenire a fumatului în rândul minorilor, preferă restricții inutile, care încalcă libertatea de alegere a consumatorului adult. În timp ce retailerii și producătorii legali se vor da peste cap să aplice legea, minorii vor putea cumpăra produse ilegale de oriunde – de la metrou, din piețe, de la colțul străzii.

Dat find că numita inițiativă propune modificarea a patru legi diferite, dintre care două de transpunere a unor directive europene, considerăm că este necesar să fie dezbătută în vederea unui Raport comun al Comisiei pentru buget, Comisiei economice, Comisiei pentru cultură și Comisiei pentru sănătate, având în vedere atât aspectele de sănătate publică, cât  și implicațiile comerciale majore și impactul economic și bugetar. Astfel, s-ar păstra o abordare echilibrată, luând în considerare nu doar ipoteticul obiectiv de sănătate publică, dar și interesele consumatorilor, protejarea activității micilor comercianți, menținerea veniturilor bugetare la indicatorii previzionați de către autoritățile fiscale și continuarea luptei împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun care, în prezent, aduce prejudicii la bugetul de stat de circa 700 de milioane de euro pe an.

Reamintim că Programul ”2035 fără tutun” este finanțat de Fundația Bloomberg, existând în ultimii ani multiple încercări și presiuni asupra autorităților de a promova măsuri și propuneri legislative excesive împotriva unui sector economic important, al doilea contribuabil la bugetul de stat, cu peste trei miliarde de euro virate anual, sector aflat în topul investitorilor și al angajatorilor. Potrivit Eurostat, Romania este al treilea producător de țigarete din UE, după Germania și Polonia”, se arată în comunicatul JTI.