O solicitare istorică pentru Guvern și Patriarhia Română a fost cerută de profesorul George Coandă, primvicepresedintele filialei „Mihai Viteazul” Dâmbovița a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Acesta cere un test ADN pentru rămășițele pământești ale voievodului întregitor martir Mihai Viteazul, artizanul primei unificări a teritoriilor românești, în anul 1600. Astfel, osemintele ar putea fi aduse de la Mănăstirea Plăviceni la Mănăstirea Dealu, acolo nunde se află capul domnitorului, în anul Centenarului Marii Uniri.

Propunere istorică a prim-vicepreședintele Filialei „Mihai Viteazul” Dâmbovița a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Prof.honor.univ.dr. George Coandă, a transmis  Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopiei Târgoviștei, Guvernului României ca, „în anul Centenarului Marii Unirii sau în perspectiva celebrării recunoașterii internaționale a României Mari prin Tratatul de Pace de la Paris (Trianon), dar și a reîntoarcerii capului lui Mihai Viteazul, în august 1920, la Mănăstirea Dealu, după Primul Război Mondial, să fie aduse de la Mănăstirea Plăviceni rămășițele pământești ale voievodului întregitor martir, după o certă confirmare AND”. Într-o postare pe Facebook se arată că „reîntregirea osemintelor în cripta de la Mănăstirea Dealu, de fapt din capitală unificatoare, Târgoviște, a voievodului erou Mihai Viteazul, ar fi să pecetluiască reunirea sufletească a românilor atât de dezbinați astăzi”.

Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Garnizoana Târgoviște a Armatei României. Un sobor de preoți a oficiat o slujba de pomenire a eroilor dâmbovițeni căzuți pe Câmpul de Onoare al Războiului de Reîntregire Națională, în biserica „Sfântul Nicolae” , un adevărat Pantheon/Necropola Națională Voevodală.

„Cu binecuvântarea IPS Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, marți, 28 august 2018, la Mănăstirea Dealu, a avut loc un emoționant act de recunoștință, desfășurat sub egida Garnizoanei Târgoviște, inițiat de bibliotecar șef Carmen Calimanescu în colaborare cu Filiala „Mihai Viteazu” Dâmbovița a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, au transmis organizatorii pe contul Facebook. Apoi, în sufrageria de protocol a Mănăstirii Dealu, a avut loc un simpozion omagial.

Primul domnitor al României Mari

Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, în localitatea Floci, din Țara Românească. A decedat pe 9/19 august 1601, la Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei, ucis mișelește la ordinul conducătorului armatei Imperiului Habsburgic, generalul Giorgio Basta. Capul său a fost luat de Turturea paharnicul, unul dintre căpitanii voievodului, adus în Țara Românească și înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă osemintele părintelui său, Pătrașcu-Vodă. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu este scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Trupul găsit după 410 ani

Osemintele trupului marelui voiedod au fost găsite în anul 2010 de călugării de la Plăviceni.  Ruinele vechii mănăstiri sunt situate în lunca inundabilă a Oltului pe raza satului Dudu aparținând administrativ comunei Plopii-Slăvitești din județul Teleorman, la aproximativ 33 de km NV de Turnu Măgurele și 30 de km sud de localitatea Drăgănești-Olt.

Ruinele Manastirii Plăviceni (Foto: crestinortodox.ro)

Însă a durat ceva timp până ce importanța acestei descoperiri a fost confirmată cu mijloace științifice. România Liberă scrie că Starețul Mânăstirii Plăviceni, părintele Teoctist Moldovanu, a intuit că osemintele îi aparțin marelui voievod, pornind de la câteva date certe: mânăstirea a fost ctitorită de Doamna Stanca – văduva lui Mihai Viteazu, hramul mânăstirii este al Arhanghelului Mihail, iar din scheletul deshumat în anul 2010 lipseau capul și mâinile – ceea ce corespunde mărturiilor istorice privind modul cum a fost ucis și mutilat Mihai Viteazu, în anul 1601. Numele inițial al mânăstirii a fost Alunișul, pornind de la legenda că Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazu, a ajuns aici și s-a ascuns într-un alun, pentru a nu fi prinsă de turci. Iar biserica Mânăstirii Plăviceni este singura din România care a avut, chiar de la înființare, doar hramul Sfântului Arhanghel Mihail (nu Mihail și Gavril), tocmai pentru a insista asupra personalității lui Mihai Viteazu. Starețul Teoctist a decis să ceară o expertiză asupra osemintelor găsite la Plăviceni, bazându-se pe material ADN provenit de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, care este înmormântată la Mânăstirea Cozia. În final, expertiza medico-legală a confirmat speranțele călugărilor de la Plăviceni. Mânăstirea lor, pierdută într-o pădure de pe malul Oltului, adăpostește osemintele primului domn al celor trei Țări Române.

O parte din osemintele domnitorului Mihai Viteazul au fost duse în Transilvania, pentru anul Centenarului (Foto: transilvanianews.com)