Deputatul PSD Diana Tușa a depus la Senat un proiect care acordă drepturi persoanelor aflate în concubinaj, inclusiv cuplurile de același sex, cum ar fi dreptul la bunuri comune, la a lua decizii pentru partener, dacă acesta este incapacitat sau reglementări în caz că unul dintre parteneri moare.

Legea privind protejarea vieţii de familie şi reglementarea unor situaţii juridice în cazul persoanelor aflate în uniune consensuală ar intra în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, scrie în proiectul de lege, potrivit Digi24.

„Se află în uniune consensuală persoanele care conviețuiesc în scopul stabilirii de relații specifice celor de familie, fără a încheia căsătoria. Într-o uniune consensuală se pot afla doar două persoane, indiferent de sex, care nu sunt între ele rude în linie dreaptă sau rude în linie colaterală până la al patrulea grad și care au fiecare cel puțin 18 ani împliniți. Uniunea consensuală poate fi dovedită în fața instanței prin orice mijloace de probă.

Persoanele aflate în uniune consensuală se bucură de libertatea de a încheia, inclusiv între ele, orice act sau contract civil, în condițiile dreptului comun și ale prevederilor prezentei legi. De asemenea, ele pot dispune una în favoarea alteia prin testament, în limitele și condițiile Codului civil”, arată deputatul PSD, în inițiativa legislativă.

Totodată, bunurile mobile dobândite în timpul concubinajului, cu excepția celor a căror dobânditor rezultă din însuși actul de dobândire, se prezumă, până la dovada contrară, a fi comune.

În plus, persoanele aflate în uniuni consensuale pot cere să fie menționate împreună în contractele de achiziție a bunurilor. Salariile, pensiile și orice alte venituri, încasate sau neîncasate, nu se consideră a fi comune, potrivit sursei citate.

„Cota de dobândire a bunurilor comune este cea precizată în actul de dobândire. În lipsa unei mențiuni explicite referitoare la cota-parte dobândită sau în cazul bunurilor pentru care nu au fost întocmite înscrisuri doveditoare, dispozițiile art. 357 alin. 2 din Codul civil se aplică în mod corespunzător”, mai arată propunerea legislativă.

Codul civil prevede la art. 357, alineatul 2 că: „În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală”.

Datoriile care apar în perioada uniunii consensuale sunt considerate, până la dovada contrară, a fi proprii ale partenerului care le-a contractat. De asemenea, persoanele aflate în concubinaj pot contracta împreună datorii, credite bancare sau nebancare, în condițiile dreptului comun.

„Persoanele aflate în uniune consensuală pot încheia între ele convenții, în formă autentică, prin care să prevadă aplicarea raporturilor dintre ei, în mod corespunzător, a regimului comunității legale, a regimului separației de bunuri sau a regimului comunității convenționale, reglementate în Codul civil cu privire la soți. Dispozițiile art. 334 din Codul civil referitoare la înscrierea convențiilor matrimoniale în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale și, ținând seama de natura bunurilor, în alte registre, se aplică în mod corespunzător”, conform sursei menționate.

Diana Tușa mai susține, în proiect, că pentru protejarea terților, notarii vor verifica din oficiu, la autentificarea actelor cu caracter patrimonial, dacă părțile figurează în Registru.

„Convențiile încheiate între parteneri cu privire la apartenența la patrimoniul comun sau propriu a unor bunuri concrete nu pot aduce atingere drepturilor terților de bună credință”, potrivit proiectului de lege.

Cuplurile în concubinaj, inclusiv cele formate din persoane de același sex, pot face partaj Persoanele aflate în uniune consensuală pot cere oricând instanței partajarea bunurilor în timpul conviețuirii. Partajul se va efectua potrivit regulilor aplicabile proprietății comune pe cote părți.

Partenerii pot conveni în instanță ca partajul să se desfășoare potrivit regulilor din Codul Civil referitoare la lichidarea comunității legale de bunuri a soților, care se aplică în mod corespunzător.

Partenerii pot, de asemenea, împărți prin bună învoială bunurile dobândite în timpul uniunii consensuale. „Persoanele aflate în uniune consensuală nu se aplică dispozițiile art. 1031 Cod civil privind revocabilitatea donațiilor între soți în timpul căsătoriei”, mai propune deputatul PSD.

„Prezumția relativă de simulare a donației, prevăzută de art 1091 alin. 4 din Codul Civil, se aplică și în cazul înstrăinărilor făcute de defunct cu titlul oneros persoanei cu privire la care se face dovada că la data încheierii actului de află în uniune consensuală cu acesta dacă au fost încheiate cu rezerva uzufructului, uzului ori abitației sau în schimbul întreținerii pe viață ori a unei rente viagere”, potrivit proiectului.

Codul Civil prevede la art 1091 alin 4 că: „Până la dovada contrară, înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere. Prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare”.

Proiectul are prevederi și în cazul în care unul dintre parteneri moare. Astfel, în cazul decesului chiriașului, prevederile articolului 1824 din Codul civil privitoare la dreptul de a opta pentru continuarea închierii locuinței „se aplică în mod corespunzător și persoanei cu care acesta se află în uniunea consensuală la data morții, în limitele și condițiile acolo prevăzute”, conform proiectului.

Codul civil stipulează la articolul 1834 alineatele 2 și 3 menționate în proiectul de lege, că: „(2) Descendenţii şi ascendenţii chiriaşului au dreptul, în termenul prevăzut la alin. (1), să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, dacă sunt menţionaţi în contract şi dacă au locuit împreună cu chiriaşul.

Dispoziţiile art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privinţa soţului supravieţuitor. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemnează de comun acord persoana sau persoanele care semnează contractul de închiriere în locul chiriaşului decedat. În cazul în care aceştia nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriaşului, desemnarea se face de către locator”.

Totodată, în cazul încetării uniunii consensuale, „beneficiul contractului de închiriere a locuinței încheiat în timpul acesteia va putea fi atribuit, în lipsă de învoială, unuia dintre parteneri, de judecătoria în raza căreia se află imobilul, dacă ambii sunt menționați în contract și prin aplicarea, în mod corespunzător, a criteriile exemplificative prevăzute de art. 324 alin 1 și 3 din Codul Civil”.

Articolul 323 din Codul civil, menționat în inițiativa legislativă, prevede că: „(1) La desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinței de către ambii soți și aceștia nu se înțeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soți, ținând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei și de posibilitățile locative proprii ale foștilor soți. (3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului și produce efecte față de acesta de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă”.

„Persoanele aflate în uniune consensuală pot exercita, cu privire la partenerul lor, prerogativele recunoscute reprezentantului legal al pacientului și rudelor acestuia de Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, precum și prerogativa de a exprima consimțământul cerut primitorului la transplatul de organe, în situația prevăzută de art. 151 alin. 1 din Legea 95/1996”, arată Diana Tușa, în inițiativa legislativă.

Potrivit articolului 151, alineatul 1 din Legea 95/1996, „în cazul în care primitorul este în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul, acesta poate fi dat în scris de către unul din membrii familiei sau de către reprezentantul legal al acestuia, conform modelului de formular aprobat prin ordin al ministrului Sănătății”.

Dovada dreptului de a exercita aceste prerogative va fi făcută printr-o împuternicire autentificată la notar, care se înregistrează în Registurl Național Notarial de Evidență a Procurorilor și a Revocării acestora.

În cazul drepturilor prevăzute de Legea 46/2003, acestea pot fi exercitate și în baza unei declarații scrise prealabile de împuternicire dată de pacient și înregistrată în unitatea spitalicească.

Deputatul PSD Diana Tușa motivează necesitatea proiectului prin faptul că în România există și alte tipuri de familie, decât cea întemeiată pe căsătorie, iar cuplurile formate din persoane de același sex nu pot apela la această instituție. Ea amintește și de hotărârea CCR în cazul cuplului Coman-Hamilton, în care judecătorii Curții spun că e nevoie de un cadru legal de protecție inclusiv pentru cuplurile gay.

„Conform datelor Institutului Național de Statistică, în societatea românească există alături de familia standard întemeiată prin căsătorie, și alte tipuri de familie. Din datele recensămintelor anterioare rezultă că un număr semnificativ de români (cca 3.5%) trăiesc în uniuni consensuale (concubinaje).

Pe de altă parte, o serie de cupluri, respectiv cuplurile de același sex, nu întrunesc condițiile încheierii căsătoriei. Interesul societății este acela de a proteja familia indiferent de formele sale de existență, chiar dacă forma optimă din punctul de vedere al interesului comunității este cea întemeiată prin căsătorie. De altfel, decizia nr. 534/2018 a Curții Constituționale a României menționează explicit că e necesară conturarea unui cadrul legal de protecție inclusiv în ceea ce privește viața de familie a cuplurilor de același sex”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Pe 18 iulie 2018, CCR a admis sesizarea legată de excepţia de neconstituţionalitate din Codul Civil, în cazul Coman-Hamilton, în sensul că persoanele de acelaşi sex căsătorite au drept de liberală circulaţie şi locuire în România, însă plenul Curţii nu s-a pronunţat pe recunoaşterea căsătoriei celor doi. Relaţia pe care o are un cuplu format din persoane de acelaşi sex intră în sfera noţiunilor de "viaţă privată" şi "viaţă de familie", se arată în motivarea Curţii Constituţionale emisă pe 27 septembrie 2018.