Paul Georgescu a învins una dintre cele mai dure provocări ce testează limitele fizicului uman. A înotat 54 de kilometri în apele reci în care Marea Nordului se împrietenește cu Oceanul Atlantic

Paul Georgescu (38 de ani) a intrat în luna septembrie în clubul exclusivist al oamenilor care au traversat Canalul Mânecii.

De 13 ore și 36 de minute a avut nevoie înotătorul pentru a lega Anglia de Franța, în apele perfide ale Mării Nordului și Oceanului Atlantic.

A înotat 54 de kilometri

Distanța inițială - 34 de kilometri - s-a dovedit a fi mai mare cu 20 de kilometri, din cauza curenților care l-au deviat pe Paul de la cursul inițial. Cu atât mai mult, satisfacția u r i a ș ă . Pentru a te înhăma la o asemenea operațiune complexă, ai nevoie de o motivație uriașă. Care a fost combustia lui Georgescu? „Ideea traversării mi-a dat-o un prieten, Sorin Cristea. Ne luasem costume de neopren, iar eu avusesem ocazia să-l încerc la mare. Când am văzut ce mult te ajută la înot, i-am spus că nu vreau să-l mai port pentru că din punctul meu de vedere reprezintă o ofensă adusă înotului. Atunci el mi-a propus să trec Canalul Mânecii pentru că aceste traversări sunt omologate numai dacă porți slipi, cască și ochelari. După o scurtă documentare am acceptat”, a povestit Paul pentru EVZ.

„Aveam de gând să realizez cel mai bun timp”

În luna august, el a plecat pentru prima dată să înfrunte Canalul Mânecii. Experiența n-a fost o reușită până la capăt, dar nu se poate spune nici că a fost o dezamăgire.

„La prima tentativă aveam de gând să realizez cel mai bun timp al anului. Am început foarte bine, după patru ore făcusem 20 de kilometri, dar în partea franceză am fost întâmpinat de valuri care ajungeau până la 4 m înălțime și a trebuit să mă recunosc înfrânt după 39 de kilometri și 10 ore de înot”, rememorează Paul prima aventură.

După șapte ore de înotat, Georgescu intrase întrun automatism și se hrănea din ce în ce mai puțin. Ajuns în stare de semiconștiență, a fost convins de Matei Giurcăneanu, antrenorul lui, să întrerupă provocarea, pentru a nu-și pune viața în pericol. Experiența nu l-a descurajat pe Paul. Profesor de educație fizică și sport, la International British School of Bucharest, a încercat să le ofere elevilor săi un exemplu practic de ambiție și perseverență.

FOTO: Într-o zi de antrenament, Paul înota între cinci și șapte kilometri

Și-a scris numele copiilor pe antebrațe

„De fapt, această poveste este despre un profesor și elevii săi. Ambele tentative au fost ca să le dau o lecție de viață copiilor mei de la școală, lecție pe care numai prin propriul exemplu o puteau înțelege. La început am vrut să le demonstrez că, dacă vrei cu adevărat un lucru, trebuie să lupți cu orice preț pentru el și că nimic nu e imposibil. După prima încercare îi simțeam puțin dezamăgiți când mă întrebau cum a fost. Așa că după o lună m-am hotărât să încerc din nou, de data asta cu o nouă lecție de viață, lecția de a nu te da bătut niciodată, lecția de-a avea puterea să te ridici atunci când ești jos.” Paul și-a scris pe antebrațe și

palme numele elevilor săi și le-a citit din când în când, în timpul celei de-a doua traversări. N-a avut probleme fizice majore, dar a vomat de nouă ori. „Din cauza valurilor mari, de la început.” A plecat din Anglia, de la Dover și a ajuns în Franța, pe plaja Wissant, după 13 ore și 36 de minute. În acest timp a fost însoțit de o barcă pe care se afla un echipaj gata să-l ajute în momentele delicate. Paul s-a bazat pe „craul”, un stil în care înotătorul stă cu fața în jos, în poziție orizontală, mișcând alternativ brațele. Efortul fizic intens trebuie susținut de o alimentație consistentă. „Puteam să mănânc orice. Pentru trecerea canalului a trebuit să pun cât mai mult strat lipidic pentru a rezista mai mult la hipotermie. Într-un an de zile mă îngră șasem 11 kilograme. Ca suplimente luam multivitamine, magneziu, calciu și produse din gama powerbar.”

Practică triatlonul

Paul Georgescu are o veche legătură cu înotul. A jucat polo timp de 20 de ani și a fost multiplu campion la juniori, cu CSS1 București, dar și la seniori, cu Steaua. Apoi, s-a reorientat.

„Am început să practic triatlonul, care a devenit a doua mea dragoste după polo. Îi încurajez pe elevii mei să practice triatlon. Școala noastră are o prezență însemnată la astfel de concursuri”, se mândrește fostul poloist, care este căsătorit, și are doi copii: Andrei (6 ani) și Antonia (3 ani).