În ecranizarea romanului lui Kafka, Anthony Hopkins joacă rolul unui preot care rosteşte o parabolă extraordinară despre libertatea de alegere a omului.

Filmul pe care „Evenimentul zilei“ îl va distribui mâine pe DVD, „Procesul“ / „The Trial“, ecranizează celebrul roman al scriitorului Franz Kafka, apărut după moartea autorului şi socotit o capodoperă a literaturii universale. „Procesul“ este realizat pe un scenariu al scriitorului Harold Pinter, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2005. În distribuţie se află actori îndrăgiţi: Kyle MacLachlan, agentul Cooper din serialul „Twin Peaks“, şi Anthony Hopkins, laureat al Premiului Oscar.

Autorii filmului „Procesul“ introduc parabola din finalul romanului lui Kafka în acţiunea propriu-zisă, iar aici apare personajul Preotului, interpretat magistral de actorul britanic Anthony Hopkins. Sensul romanului este precizat în această parabolă, pe care preotul i-o spune lui Josef cu puţin timp înainte de moarte. Ideea este că omul este liber, dar aşteptarea îi anulează libertatea. Prefigurare a totalitarismelor În filmul „Procesul“, un modest funcţionar conştiincios, denumit Josef K., se trezeşte arestat de doi necunoscuţi. Deşi este lăsat să se mişte liber, procesul declanşat împotriva sa continuă şi lucrurile iau o întorsătură din ce în ce mai urâtă şi terifiantă. Josef K. realizează că este strivit într-un mecanism uriaş, de tip birocratic, căruia nu-i sesizează sensul şi finalitatea. Deznodământul se apropie cu paşi repezi şi el nu poate fi decât unul defavorabil omului simplu, victimă a unei maşinării monstruoase.

Povestea filmului arată cum un om poate fi distrus lent, printr-o gradaţie diabolică, de către un sistem totalitar care funcţionează după o „logică“ de coşmar. Până la urmă, acţiunea poate fi socotită una atemporală, fiindcă toate societăţile sunt organizate, într-o măsură mai mică sau mare, cu ajutorul unui sistem birocratic, printre ale cărui capcane individul nu se poate strecura decât cu mare dificultate.

Cititorii atenţi ai lui Kafka vor recunoaşte însă imediat teme familiare ale literaturii marelui scriitor: „lupta inegală a omului cu birocraţia inumană, sfârşitul inevitabil al omului, pierderea drepturilor şi a libertăţilor în faţa regulilor şi a legilor, folosirea literală a metaforelor şi pieirea inevitabilă a întregii umanităţi“. Absurdul condiţiei umane

După experienţa totalitarismelor politice, mai ales a celui comunist, situaţia descrisă în roman pare o transpunere în clar a unor lucruri, care, într-o formă mai puţin literară, s-au întâmplat la scară foarte mare în societăţile concentraţionare. Să nu uităm însă că autorul, Franz Kafka, a scris la începutul secolului XX, el fiind de fapt, prin toată literatura sa, un mare profet al dezastrelor aduse de birocratizarea şi raţionalizarea excesivă a vieţii în societăţile contemporane.

Ceea ce l-a inspirat pe Kafka a fost, în primul rând, atmosfera rigidă, sever birocratică dintr-un tribunal (însuşi Kafka şi-a câştigat existenţa ca funcţionar). Autorul satirizează, în „Procesul“, în primul rând mecanismul orb al justiţiei umane (tribunal, judecători, avocaţi etc.), căruia în orice societate îi este pusă la îndoială utilitatea şi corectitudinea. ECRANIZĂRI

54 de filme după romanele lui Kafka

Numărul filmelor la care Kafka a fost creditat ca „scenarist“ este, până în prezent, de nu mai puţin de 54, inspirate din cele trei romane („Procesul“, „Castelul“ şi „America“) şi din povestirile sale; aici se includ şi scurtmetraje, multe dintre ele fiind chiar de animaţie.

Campionul ecraniză rilor este nuvela „Metamorfoza“, transpusă de multe ori, mai ales în scurtmetraje. „Castelul“ a fost ecranizat de mai multe ori, încă din 1962, iar în 1997 a beneficiat de regia reputatului realizator austriac Michael Haneke. Ecranizarea „Procesului“ din 1993 suportă inevitabil comparaţia cu capodopera lui Orson Welles din 1962. Geniul realizatorului s-a pliat atunci perfect pe textul romanului lui Kafka, rezultând o viziune foarte personală şi care „îi taie răsuflarea“ spectatorului, prin ingeniozitatea soluţiilor cinematografice.

Însuşi Orson Welles declara că „Procesul“ este cel mai bun film pe care l-a făcut. Josef K. este interpretat de Anthony Perkins, căruia îi dau replica Jeanne Moreau şi Romy Schneider. Spre deosebire de precedesorul său, regizorul David Hugh Jones a ales acum o realizare mai cuminte, dar fidelă romanului inspirator.