DW a făcut un reportaj despre situația lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks. Evenimentul Zilei redă, integral, materialul jurnaliștilor de la DW.

„Presiunile sunt gigantice. Arest izolat în închisoarea de maximă siguranţă Belmarsh din Londra. Însărcinatul special al ONU pentru tortură, Nils Melzer, vorbeşte pentru DW chiar de arest în izolator. Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange a petrecut anterior şapte ani în Ambasada Ecuadorului din Londra unde a cerut azil politic. El este acum în primejdie să-şi petreacă tot restul vieţii în interiorul zidurilor unei închisori americane, în condiţii pe care Melzer le califică drept tortură. Australianul Assange este urmărit de un deceniu de autorităţile americane, care îl consideră inamic fiindcă a scos la lumină secretele lor întunecate. Pe 4 ianuarie judecătoarea Vanessa Baraitser îşi va pronunţa la Londra sentinţa, în funcţie de care ziaristul de investigaţii va fi sau nu extrădat în SUA.

În opinia deputatei ecologiste germane Margit Stumpp, acest proces este “o probă de foc pentru comunitatea occidentală de valori.” Împreună cu deputaţi social-democraţi, creştin-democraţi, liberali şi ai formaţiunii Stânga, Stumpp a fondat pe 21 decembrie grupul transpartinic de lucru “Libertate pentru Julian Assange “. Ea a declarat pentru DW că vede încălcat principiul statului de drept în procesul de extrădare. De exemplu, ea nu a fost acceptată ca observator la proces. “Am fost de multe ori în Turcia. Acolo nu am avut probleme să intru în sala de judecată”, a spus Stumpp, făcând o comparaţie prea puţin măgulitoare pentru Marea Britanie.

Dictatorii se bucură

Dictatorii au înţeles asta de multă vreme. Credibilitatea lumii occidentale ca avocat al drepturilor omului este subminată de acţiunile în justiţie împotriva lui Assange. Iată un exemplu: la începutul lunii noiembrie corespondenta BBC Orla Guerin l-a confruntat pe preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, cu întrebări critice privind libertatea presei în ţara sa. Aliev a replicat promt că în contextul tratamentului aplicat lui Assange, Marea Britanie nu are dreptul să dea lecţii altor state în materie de drepturi ale omului şi libertatea presei.

Nils Melzer nu este doar însărcinat special al ONU pentru tortură. El este şi profesor de drept internaţional la Universitatea Glasgow, fiind un cunoscător al dreptului britanic. Concluzia sa privind tratamentul aplicat lui Assange este nimicitoare. “Procesul încalcă foarte clar standardele fundamentale ale drepturilor omului, ale unui proces ordinar şi ale statului de drept.” Motivul este pentru Melzer foarte clar, dat fiind că Assange a dezvăluit “crime de război, corupţie şi alte delicte grave” comise de americani. “SUA încearcă aici să transforme jurnalismul de investigaţie într-o crimă. Şi, din nefericire, sistemul britanic dă aici curs Statelor Unite ale Americii.”Pe 21 decembrie, Melzer i-a adresat preşedintelui SUA, Donald Trump, apelul să-l graţieze pe Assange în ultimele zile pe care le mai petrece la Casa Albă.

Activiştii pentru drepturile omului sunt cutremuraţi

Organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) a urmărit procesul cu maximă atenţie. Dar în “condiţii cutremurătoare”, după cum povesteşte Christian Mihr pentru DW. Şeful RSF Germania a fost personal la Londra, la numeroase termene de judecată şi acuză autorităţile britanice că “au încercat sistematic să-i ţină departe de proces pe observatorii internaţionali.”Chiar şi permisiunea de a face înregistrări video a fost ulterior retrasă.Puţinii observatori nu au avut acces în sala de judecată. Ei au fost conduşi într-o sală separată, unde au putut urmări o transmisie video de foarte slabă calitate, în condiţii extrem de nesatisfăcătoare şi în frig. Şicanele au dat roade. În final, RSF a fost singura organizaţie neguvernamentală care a fost mereu prezentă şi a urmărit toate termenele de judecată.
În privinţa depoziţiilor martorilor – cei mai mulţi fiind martori ai apărării – Mihr, şeful RSF Germania, spune că a devenit limpede că miza depăşeşte chestiunea libertăţii presei. A devenit clar că “pentru Assange este o chestiune pe viaţă şi pe moarte.” Mihr a adăugat că psihologi şi psihoterapeuţi, chiar şi un psihiatru al acuzării, au vorbit despre starea de sănătate foarte problematică a lui Assange. “Există un pericol acut de suicid în condiţiile arestului la izolare”, a subliniat Mihr.

În privinţa sentinţei din 4 ianuarie, Mihr nu-şi face mari speranţe. “Am spus mereu că acesta este un proces politic. Aceasta înseamnă că există presiuni politice. Aceasta înseamnă că nu aş fi surprins, oricât de trist şi de tragic este, dacă instanţa va aproba extrădarea.”

Sentinţa poate fi atacată

Oricare ar fi sentinţa, ambele părţi au posibilitatea de a face apel. După două posibile instanţe în Marea Britanie, cazul ar putea ajunge în cele din urmă în faţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, chestiunea extrădării lui Julian Assange în SUA ar mai putea trena câţiva ani.

De aceea, Nils Melzer a cerut pe 8 decembrie oficial autorităţilor britanice să-l elibereze deîndată din închisoare pe Assange. Pe durata procesului de extrădare, autorităţile britanice l-ar putea plasa în arest la domiciliu. Melzer a subliniat că Assange nu este un delincvent condamnat ci un om arestat preventiv până la capătul procesului de extrădare.

Există exemple celebre de arest la domiciliu în procese asermănătoare. În anii 1990, fostul dictator chilian, Augusto Pinochet, a urmărit confortabil, dintr-o vilă situată în afara Londrei, cum evoluează procedura de extrădare a sa. De Crăciun, criminalul în masă a avut chiar permisiunea să-şi aducă un preot cu avionul.”