Masă şi transport gratuit, 400 de lei bani de buzunar şi certitudinea unui loc de muncă decent sunt benefi ciile unui sistem de educaţie care ar putea detrona în scurtă vreme învăţământul clasic, de patru ani.
Un loc de muncă garantat într-o companie, unde au făcut mii de ore de practică şi cunosc pe toată lumea, de la portar până la director, sună mai bine decât perspectiva unui Bacalaureat ratat. Aşa au gândit, acum doi ani, peste 12.000 de elevi, care vor deveni în vară prima generaţie de absolvenţi ai noilor şcoli profesionale. Toţi, fără excepţie, vor avea un loc de muncă, iar cei mai buni vor putea să-şi urmeze visul de a intra la facultate. Ucenicie în companii nemţeşti Reintrodus în 2012 la iniţiativa ministrului de la acea vreme, Daniel Funeriu, învăţământul profesional a început să fie văzut drept o soluţie de aur şi nu una de avarie. Deşi în mai toate liceele tehnice din ţară există o astfel de clasă, bătălia cea mare se dă la puţinele şcoli profesionale de sine stătătoare, care oferă tot "pachetul", inclusiv transportul şi masa. Elevii de la Şcoala Profesională Germană "Kronstadt" din Braşov, spre exemplu, sunt printre cei mai norocoşi din ţară. Bursa lunară de 200 de lei oferită de stat este dublată de cea primită de la viitorii angajatori, companii nemţeşti, în fabricile cărora şi-au petrecut mai bine de jumătate din timp. Singura condiţie de înscriere a fost să fi absolvit clasa a IX-a şi să aibă sub 18 ani. "Admiterea constă într-un test de aptitudini, dar şi un soi de interviu de angajare", explică Daniela Ţiţeiu, directoarea şcolii, unde învaţă în prezent 50 de fete şi 200 de băieţi. Claudiu (18 ani), elev în clasa a XI-a, a învăţat un an într-un liceu obişnuit din Braşov, dar a hotărât să schimbe macazul, când a văzut că i se oferă un loc de muncă pe tavă. "Specializarea mea, operator de maşini cu comandă numerică, presupune să dirijez de la un calculator piesele din producţie. Practica a fost destul de intensă, dar am învăţat enorm", spune adolescentul. Din vară, va veni şi primul salariu, în jur de 300 de euro, plus oportunitatea de a-şi termina liceul la seral. Timişorenii rămân sceptici Şi la Colegiul Tehnic "Regele Ferdinand I" din Timişoara se pregătesc viitorii electricieni pentru trei mari companii nemţeşti de automobile. Bursa face minuni pentru moralul elevilor. "Din clasa a X-a nu mai depind de veniturile familiei mele. Cu banii aceştia îmi cumpăr haine sau alte lucruri", povesteşte Radian Micu, unul dintre ucenici. Va mai trece însă un timp până ca şcolile profesionale să recupereze teren în faţa liceelor, iar asta şi din cauza părinţilor. "E o problemă de mentalitate. Încă mai consideră că o şcoală profesională nu le asigură tinerilor un viitor", crede Peter Hochmuth, preşedintele Clubului de Afaceri German. Practica "bate" cartea Şcoala profesională în sistem dual, pe modelul german, presupune un parteneriat între şcoală şi companiile unde se va desfăşura practica elevilor. Şcoala durează doi ani, iar orarul este format 60% din practică şi 40% teorie în primul an de şcoală, pentru ca în cel de-al doilea an să facă 75% practică şi 25% teorie. La absolvire, elevii primesc un certificat de calificare profesională cu care pot lucra în orice ţară a Uniunii Europene şi au întâietate la angajare la firma la care au facut practică. Şefii de la Ministerul Educaţiei plănuiesc ca, de anul viitor, şcoala profesională să înceapă de la clasa a IX-a, nu de la a VIII-a şi să dureze trei ani, în loc de doi. Cei interesaţi pot intra pe site-ul programului, www.alegetidrumul. ro. <iframe width="560" height="315" src="//www.youtube.com/embed/GV0VYOjJv0Y?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
Recomandările noastre
