Reprezentanţii Ministerului Energiei încă lucrează la Strategia Energetică a României, unul dintre cele mai aşteptate documente de către mediul de afaceri. Primele calcule despre cum va evolua sectorul sunt gata, iar un document închegat ar putea fi făcut public peste circa două săptămâni.

Iniţial s-a spus că documentul va fi pus în dezbatere publică în luna septembrie. Noi vă prezentăm rezultatele preliminare ale modelării cantitative pentru Strategia Energetică a României, realizate cu ajutorul unor firme de consultanță.

Scenariul central vizează nivelul anului 2030 şi se bazează pe un preț mediu al combustibililor. Iată principalele linii orientative, furnizate EVZ de către Ministerul Energiei:

Macroeconomic:

• Creștere progresivă a consumului final de energie până în jurul anului 2025.

• Accentuarea decuplării dintre creșterea economică și cererea de energie.

• Potențial necesar de investiții în energie: 1,5 – 2,0 mld euro/an până în 2030.

Resurse energetice:

• Țiței și gaze naturale: producție în scădere continuă, cu epuizare accelerată în scenariul de preț mic al petrolului; este necesară încurajarea activităților de explorare și dezvoltare; creșterea producției de gaze atinge un maxim în jurul anului 2030, urmat de o scădere graduală către un nivel de echilibru spre 2035. După 2020, producția din Marea Neagră constituie un factor de securitate energetică în situații de criză de aprovizionare cu gaze naturale.

• Cărbune: producția depinde de competitivitatea prețului în generarea de energie electrică; presiune competitivă mărită asupra combustibililor fosili pe fondul creșterii prețului certificatelor de emisii (ETS). Este analizat și un subscenariu cu o pondere garantată de 15% pentru lignit în mix.

• Uraniu: CNU în proces de restructurare; necesară dezvoltarea unui nou zăcământ, exploatat în condiții de productivitate ridicată.

Energie electrică:

• Hidro: creștere a capacității actuale cu cca 10%; aproximativ 3 GW capacitate hidro cu bazine de acumulare; Tarnița-Lăpuștești ar putea sa se justifie la parametrii actuali in conditiile cresterii SRE (peste 10GW) și a realizării investiției în Cernavodă 3&4.

• Nuclear: Cernavodă 3&4 este o investiție fezabilă economic, dacă sunt obținute condiții de cost scăzut al capitalului; vor fi determinante aranjamentele contractuale ale investiției.

• Gaze naturale: combustibil competitiv pe piața de energie electrică; creștere de capacitate instalată până în 2030.

• Cărbune: epuizarea orelor de functionare pentru mai multe gruprui pe carbune între 2025 și 2030; investițiile planificate (Rovinari 600 MW), pe lângă grupurile cele mai recent reabilitate (Craiova 1 și Craiova 2), rămân în mix cel puțin până în 2030; presiune din partea prețului ETS; este examinat și un scenariu de plafonare a prețului ETS la 25 EUR, precum și scenariul unui procent minim de 15% în mixul de energie electrică.

• Sursele regenerabile de energie (SRE): menținere de capacitate pe baze economice până în 2025, urmată de o creștere lentă până în 2030 și o ușoară accelerare a creșterii după aceea.

• Consum: creștere continuă lentă până în 2030, până la 20% peste nivelul actual.

• Creștere graduală a electromobilității; creștere a componentei de energie electrică în consumul final.

Energie termică:

• Soluții eficiente, centralizate și distribuite, de încălzire.

• Consum SACET în 2030: 11,4 - 20,0 TWh – variație mare în funcție de scenariu; scenariul central indică o scădere a numărului utilizatorilor SACET până în 2020, urmată de o revigorare până în 2030, datorită restructurarii și eficientizării companiilor din sector.

Eficiență energetică:

• Scădere a intensității energetice în sectorul rezidențial de la 210kWh/mp în 2015 la 150kWh/mp în 2030

Prețul en-gros al energiei electrice: creștere proiectată de circa 20% între 2020 și 2030 în scenariul central.

Consumatorul de energie: pe fondul creșterii produsului intern brut per capita, raportul energie/venit privat va scădea cu circa 12% în scenariul central; vor fi necesare mecanisme eficiente de protecție a consumatorului vulnerabil prin cheltuieli sociale bine direcționate (de ex., ajutorul pentru locuire) și prin programe direcționate de eficiență energetică în comunitățile afectate de sărăcie energetică.

• Consumatorul va avea avantajul unor piețe competitive de energie, care vor selecta cele mai ieftine surse de energie. Statul va trebui să creeze cadrul de reglementare care să asigure accesul rapid la piață al celor mai eficiente și mai curate tehnologii. 

Etapa de analiză şi modelare cantitativă pentru Strategia Energetică a constat în elaborarea şi analiza a trei scenarii de dezvoltare a sectorului energetic românesc în perspective anului 2030, aliniate la obligaţiile de energie şi de mediu asumate de ţara noastră. Raportul sintetic final pentru Strategia Energetică, împreună cu anexele aferente, trebuia să fie gata la 15 septembrie.