Legea privind liberul acces la informaţii de interes public este aplicată prost într-o mare parte a administraţiei locale, fiind multe primării de oraşe şi municipii unde se cer taxe exorbitante pentru xerocopierea documentelor sau nu se consemnează legal şedinţele consiliilor locale, atenţionează un studiu lansat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Studiul a fost desfăşurat de IPP la nivelul primăriilor şi consiliilor locale din 36 de municipii, 23 de oraşe şi din cele şase sectoare ale Capitalei, în perioada noiembrie 2007 - ianuarie 2008.

Astfel, 16 primării de oraşe şi şase primării de municipiu, dar şi primăriile sectoarelor 2 şi 5 din Bucureşti au fost date în judecată de IPP pentru nerespectarea termenului legal de 30 de zile admis pentru a răspunde unor solicitări de informaţii de interes public.

"Interesant este că imediat ce au primit citaţiile de la instanţă, 17 dintre acestea au comunicat de urgenţă IPP datele cerute", a precizat coordonatorul programului IPP, Adriana Bunea.

Totuşi, celelalte opt, dar şi altele chestionate în probleme similare în cadrul altor proiecte IPP nu au răspuns deloc solicitărilor organizaţiei, nici măcar după ce au fost obligate, prin sentinţe definitive şi executorii, de instanţe.

"Ne vedem în situaţia extrem de interesantă în care să mergem cu executorul judecătoresc şi să executăm informaţii aflate în diverse sertare de primărie sau de consiliu local. Sunt foarte curios să văd cum va decurge o astfel de executare", a declarat Moraru.

Preţurile pentru fotocopiere sunt interzise

Reprezentanţii IPP au criticat şi modul în care anumite autorităţi locale împiedică accesul la informaţii de interes public prin taxarea cu preţuri "exorbitante" a fotocopiilor după documentele publice solicitate în baza legii.

"Există şi primării care practică preţuri exorbitante şi descurajante, de 1-2,5 lei pe pagină, pentru serviciile de copiere a documentelor de interes public cerute primăriilor monitorizate. Este şi cazul Primăriei Municipiului Bucureşti, care a cerut preţul de aproape 1 leu pagina xeroxată, deşi ar fi putut pune la dispoziţie documentele cerute şi în format electronic", a menţionat Adriana Bunea. Ea a adăugat că, potrivit legii, autorităţilor publice le este interzis să obţină profit din acest serviciu de copiere.

De asemenea, majoritatea primăriilor din oraşele monitorizate de IPP nu au o pagină oficială de internet, iar la cele care au, se afişează un număr redus de informaţii de interes public.

Hotărâri fără dezbatere publică

Totodată, din solicitările IPP privind procesele verbale ale şedinţelor consiliilor locale s-a constatat că persistă încă practica adoptării unor hotărâri fără dezbatere publică, iar în procesele verbale nu se consemnează nominal, cum cere legea, prezenţa consilierilor şi modul cum aceştia îşi exprimă votul.

Astfel, la consiliile locale din municipii precum Cluj-Napoca, Gherla, Giurgiu, Satu Mare sau Tulcea se consemnează doar numărul de voturi exprimate de consilieri, nu şi numele acestora, iar din cauza acestor practici, cetăţeanul obişnuit nu poate avea certitudinea că hotărârile sunt adoptate în condiţii de cvorum.

Directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, a arătat că este grav şi faptul că hotărârile, legislaţia locală adoptată de consilii şi Primărie nu sunt disponibile pentru cetăţean.

În concluzie, reprezentanţii IPP au denunţat deficitara aplicare a Legii 544 din 2001, dar şi a Legii 52 din 2003 privind transparenţa decizională.

(15:48)